Bicicletele Cicloteque ajung la Timișoara

scris de Cicloteque pe 20-05-2013 în Biciclete, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , ,

Vești bune din capitala biciclistă a țării: 40 de biciclete Cicloteque pot fi închiriate de timișoreni din 21 mai prin cele 3 centre proaspăt deschise în oraș: la Universitatea de Vest, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor şi Ringul Bursier.


Citește tot ››

Biciclişti, zâmbiţi vă rog: începe ECO SMILE WEEK-END 4 BIKERS

scris de Cicloteque pe 09-05-2013 în Biciclişti, Prin oraş etichetat cu , , , , , , , , , , , ,

Ai toate motivele din trafic să te deplasezi cu bicicleta la stomatolog! Dacă vii pe bicicletă la clinica Green Dental din capitală, beneficiezi de consultaţie gratuită, reducere de 50% pentru albiri şi obturaţii dentare şi o şedinţă completă de profilaxie la preţul de 50 RON. Cei de la Green Dental s-au gândit că astfel toată lumea are de câştigat: pedalezi şi zâmbeşti mai sănătos, dar nici nu poluezi dacă te alături iniţiativei lor, ECO SMILE WEEK-END 4 BIKERS.

eco-smile-green-dental

Citește tot ››

Autoritățile nu vor un stil de viață sustenabil în capitală

scris de Cicloteque pe 19-04-2013 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Comunitate etichetat cu , , , , , , ,

Deplasarea activă şi sustenabilă este un concept pe care îl auzim tot mai des. Nu e un moft de biciclişti, cum repede s-ar gândi unii să-l taxeze, ci e direcţia în care orice oraş vest-european o urmează de câteva decenii încoace. E direcţia pentru a avea oraşe mai bune pentru oameni, nu pentru automobile. Primarul Sorin Oprescu nu vrea însă să ştie de aşa ceva. De aia am ieşit bicicliştii în stradă acum aproape câteva săptămâni. De aia ar trebui ca tot oraşul să iasă în stradă. Pentru că ceea ce se întâmplă acum e pur şi simplu un atac al primarului la adresa întregului oraş. Nu doar al bicicliştilor. OPTAR explică, dacă mai era încă o dată nevoie, de ce direcţia dezvoltării pe care o înţelege Oprescu nu e cea normală.

bucuresti-vs-restul
Citește tot ››

Protestul bicicliștilor: Nu vrem piste pe trotuar!

scris de Cicloteque pe 18-03-2013 în Advocacy, Biciclişti, Comunitate etichetat cu , , , , , ,

protest_CBB_piste_trptuarVă invităm să fiți alături de noi la un marș de protest în care vom arăta nu doar faptul că existăm, dar mai ales faptul că NU vrem piste pe trotuar. Protestul va avea loc sâmbătă, pe 23 martie. La ora 11 vom fi în parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle. La ora 12 vom porni în traseu.

Detaliile despre traseu vor fi anunțate în următoarele zile pe pagina evenimentului si pe pagina Comunitatii Biciclistilor din Bucuresti.

:: sursa: CBB

Dezinformări privind Noul Cod Rutier și regulile aplicabile bicicliștilor

scris de Cicloteque pe 21-01-2013 în Advocacy, Biciclişti etichetat cu , , , , , , , ,

cicloteque adfel cod rutier”In 19 ianuarie 2013 au intrat in vigoare o serie de modificari ale legislatiei rutiere, dar au fost prezentate adesea foarte distorsionat in mass-media si pe diverse site-uri de Internet. Printre altele, s-a vehiculat intens informatia ca s-ar fi instituit diverse obligatii si sanctiuni pentru biciclisti, desi in realitate regulile aplicabile acestora nu au suferit absolut nicio modificare! Astfel, prin Legea 203 / 2012 publicata in Monitorul Oficial nr. 760 din 12 noiembrie 2012, s-au adus, cu efect juridic in 19.01.2013, cateva modificari si completari la Ordonanta de Urgenta nr. 192 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, numita adesea si “Codul Rutier” – termen neoficial, folosit insa mult in presa si in randurile publicului, nefiind nicidecum adoptat insa vreun “nou cod rutier”.

Modificarile vizeaza insa numai cateva teme, ca de exemplu permisele de conducere si regimul mopedelor (acestea nemaifiind asimilate bicicletelor in nicio privinta, ci fiind considerate autovehicule, si prin urmare nemaiavand drept legal de acces pe pistele de biciclete), niciuna insa legata specific de biciclete.
Citește tot ››

Viața pe două roți în Praga

scris de Cicloteque pe 20-12-2012 în VOCA etichetat cu , , , , , , , , ,
_______
Acest text este scris de Ariel Constantinof, inițiator BikeWalk și al sistemului de curierat pe bicicletă Tribul. Ariel a participat la întâlnirea VOCA de la Praga alături de Cicloteque.

_______
1Praga_VOCAAcum câteva săptămâni am aterizat în Praga cu scopul precis de a observa infrastructura cehilor pentru biciclete in cadrul proiectului Volunteers of Cycling Academy (VOCA).

Pe scurt: Orașele Praga și București sunt, în materie de “infrastructură și dragoste pentru biciclete”, frați.

Pe lung:
Praghezii se luptă de ani buni de zile pentru infrastructură. Și nu, nu se luptă ca noi, așa, cu mici marșuri, cu câteva site-uri, se luptă ca lumea: au asociații solide, cu fonduri solide susținute în marea lor majoritate de la cetățeni care iubesc bicicleta, cu lobbying, cu certuri cu poliția.

Îmi amintesc cum acum vreo 2-3 ani am făcut un BikeWalk la finalul căruia am proiectat filmul Auto*Mat. Film-documentar, aș zice. Un film în care iubitorii de biciclete se luptau, inclusiv fizic, cu primarul pentru infrastructură, pentru drepturi, pentru respect pe două roți.

Filmul a fost motivant. În urma lui am concluzionat că Bucureștiul, în comparație cu Praga, nu stă atât de prost din acest punct de vedere. În fond, da, avem niște piste pe trotuar, dar, cel puțin, avem niște piste. Ei nu aveau nimic acum doi-trei ani.

Azi Auto*Mat este asociația de care am impresia că au auzit absolut toți cehii. Fie că-s din Praga sau nu, toți au auzit de nebunii ăia pe două roți care-și cer drepturile.

În Praga traficul e oribil. Și asta în mare parte din cauza turismului foarte dezvoltat. Sunt mașini peste mașini și străzi mult mai înguste ca-n București. Șoferii au o ură față de bicicliști pe care nu o mai simt azi în București.

Am avut ocazia în vizita mea de 3 zile să pedalez puțin prin oraș pe o cursieră împrumutată. Am mers așa cum merg în București, pe lângă trotuar. 100% legal românește, dar și “cehește”, se pare.

Rezultatul? Multe claxoane. Foarte multe. Și asta-mi amintește de situația Bucureștiului din 2008, în care primeai un claxon de la fiecare 3 mașini care te depășeau. Nu, nu pentru că n-aveau loc de tine, ci așa, pur și simplu.

Dar în Praga există planuri mari de viitor. În prezent există câteva locuri în care infrastructura de biciclete parcă-parcă iese la suprafață. Piste din acelea frumoase, care merg pe marginea carosabilului și sunt protejate de stâlpișori. Pe alocuri există și semafoare pentru bicicliști care, spre deosebire de cele din București, chiar au un rol benefic.

Dar, la ei, ca și la noi, pistele se termină brusc, când ți-este lumea mai dragă.

Există totuși o investiție foarte faină, pe care o apreciez la maxim, pe care au făcut-o cei de la primărie: au instalat (dacă nu mă înșel) vreo 20 de aparate care numără bicicliști în tot felul de locuri în care au construit și infrastructură.

Rezultatul este uimitor. Înaintea aparatelor numărul bicicliștilor, anual, se repeta. Ca și cum în Praga, de 10 ani, numărul de biciclete prezente în oraș este identic. Dar la un an de la montarea acestor aparate, numărul dat publicității de către Primărie s-a triplat. Căci, da, de fapt, acesta era adevărul, că-s multe biciclete.

În ultimii ani praghezii care merg pe două roți au avut mai multe victorii: au convins statul să le permită accesul cu biciclete în metrouri și în tramvaie. Uneori gratuit, alteori pentru o mică taxă.

O concluzie personală:

Praghezii sunt duri când vine vorba de infrastructură pentru biciclete. Au gura mare și au vizibilitate. Au mulți oameni care le iubesc munca și mulți oameni care le donează bani pentru această luptă. Luptă care, da, acum nu mai este fizică, ci aproape psihologică.

Pentru mine este, însă, mai ușor să pedalez în București. Praga este prea “îngustă” și șoferii sunt prea răi. Probabil că după două săptămâni m-aș obișnui cu stilul de acolo. Dar cât am pedalat în cele trei zile nu am făcut-o cu prea mare plăcere, ci chiar cu o frică.

În tot acest timp, am dat de praghezi care spuneau că au vizitat Bucureștiul și că le este milă de mine, știind că noi n-avem deloc infrastructură. I-am calmat, confirmând că deși n-avem infrastructură, parcă șoferii-s mai atenți și mai de treabă decât în Praga. Și un mare avantaj îl constituie străzile noastre foarte încăpătoare.

Dacă în Praga s-a găsit loc pe carosabil pentru biciclete, sunt mai mult ca sigur că Bucureștiul este un oraș pentru care există o groază de spațiu pentru piste pe carosabil.

Spor la pedalat!

Lecția de pedalat de la Maribor

scris de Cicloteque pe 24-10-2012 în Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , ,

Acest text este scris de George Hari Popescu, inițiator bicla.ro și participant în cadrul programului Volunteers of Cycling Academy (VOCA) de la Maribor alături de Cicloteque!

De fiecare dată cînd vizitez orașe europene și văd infrastructură viabilă pentru bicicliști, mă întreb: de ce nu și la noi, dacă e atît de simplu? Ce nu știam eu și nu știți mulți dintre voi este că n-a fost dintotdeauna așa de bine.

În Maribor (Slovenia), ca și în alte orașe europene (nu neapărat membre ale Uniunii Europene), a fost nevoie de eforturi din partea organizațiilor, a cetățenilor și a autorităților locale.

Între 3 și 8 octombrie, am participat la întîlnirea din Maribor a proiectului Volunteers for Cycling Academy(VOCA), din partea Asociației Mai Mult Verde. Am pus Europa la cale, am socializat cu bicicliști din mai multe țări, am mers mult cu bicicleta.

Ciclismul urban în Maribor

O jumătate de zi a fost dedicată unei plimbări în grup prin oraș, pentru a observa ce s-a făcut bine și rău în infrastructura pentru cicliști din Maribor. Alături de Tomaž Guček și Matej Pehnec, am urmărit cu toții pistele, am trecut prin intersecții ușoare și dificile, am oprit la semafoare și am primit explicații.

Maribor este presărat cu piste, dar ele nu acoperă tot orașul. Unele sunt pe trotuar, altele pe stradă și sunt delimitate prin linii albe sau zgură roșie. Ni s-a explicat că pistele au fost trasate prin redimensionarea spațiului dedicat pietonilor și automobilelor, nu prin lărgirea străzilor. A fost un fel de compromis tacit, nu au existat negocieri între cele trei categorii de cetățeni.

Ca și în București, multe mașini erau parcate pe trotuar. Nu numai că era imposibil să pedalezi pe lîngă ele, dar acestea “mîncau” din spațiul pietonilor. Pe multe artere rutiere din oraș, locurile de parcare pentru mașini au fost mutate pe stradă, o bandă fiind alocată acestui scop și instituindu-se sensuri unice. În această situație, este inadmisibil acum pentru șoferi să mai parcheze pe trotuar. În timpul plimbării noastre, o mașină staționată pe pistă tocmai era ridicată de serviciul special al orașului, iar două mașini de aprovizionare parcate în fața magazinelor au atras admonestări din partea noastră și a altor bicicliști.

Nu este ușor să pedalezi în Maribor, dar nu este atît de dificil ca în București. Cel mai important este să fii atent tot timpul: pe trotuar, încă sunt pietoni care merg pe piste din cauză că nu-și dau seama că încalcă spațiul pentru biciclete sau pentru că nu au loc, iar pe stradă mașinile trec uneori foarte aproape de tine. Majoritatea pistelor de pe trotuar sunt de un metru și ceva lățime, dar sunt destule zone în care trotuarul este destul de lat încît să depășești linia cu bicicleta.

Două detalii mi-au atras atenția: sunt multe sensuri giratorii și multe semafoare. Practic, pedalezi cu un anumit ritm și, exact cînd simți că te deplasezi mai repede decît cu automobilul, trebuie să faci un ocol de cîțiva metri în sensul giratoriu sau să te oprești la culoarea roșie a semaforului.

De fapt, Tomaž și Matej ne-au explicat că infrastructura pentru bicicliști încă nu este văzută în Maribor ca o necesitate, ci ca un alt lucru care trebuie rezolvat în privința traficului rutier, printre multe altele. De aceea, sunt dese situațiile în care biciclistul trebuie să acorde prioritate în intersecții automobilelor sau în care traversarea pe același sens de mers se poate face numai ocolind întreaga intersecție.

Cu toate acestea, există înțelegere pe stradă. Șoferii ne-au claxonat doar de foarte puține ori și pe bună dreptate, pentru că unii bicicliști din grupul nostru preferau să pedaleze paralel cu alții, pentru a sta de vorbă. Cînd am pedalat singur, n-am fost claxonat, ironizat sau bruscat. Uneori, normalitatea este fascinantă. Pe de altă parte, chiar și în Maribor trebuie încurajați mai mulți oameni să iasă cu bicicleta, pentru ca pistele să fie amenajate exclusiv pe străzi și infrasructura să se îmbunătățească.

Dacă mergi acum cu bicicleta în Maribor, fii sigur că vei putea pedala în siguranță pînă la destinație și că acolo vei găsi un rastel, indiferent dacă sosirea este în fața unui restaurant, a unei clădiri de birouri, a unei școli sau la periferie.

Bune practici

Marian Ivan a spus la un moment dat că nu se pot culege bune practici din București. Dar se pot culege rele practici și este un lucru binecunoscut că se poate învăța din greșeli.

La discuțiile din Maribor, Bucureștiul a apărut de multe ori, dar nu mereu în contexte măgulitoare. Suntem în poziția de învățăcei și avem de acumulat o mulțime de cunoștințe: cum se negociază cu autoritățile locale, cum organizăm proteste, cum trasăm benzi pe stradă ș.a.m.d.

Dacă ar fi de învățat, în Maribor se pot învăța multe: toleranță, fonduri investite în domeniile care fac viitorul să pară mai interesant, organizații care profită de pe urma faptul că orașul lor a fost declarat capitală culturală europeană.

Despre VOCA

Volunteers for Cycling Academy este un proiect finanțat de Grundtvig Lifelong Learning Program (LLP) al Uniunii Europene, linia de proiecte în parteneriat. Proiectul a început în august 2011 și se va termina în iulie 2013. Printre activitățile din cadrul lui, se află întîlnirile periodice în fiecare dintre orașele partenere.

Unele dintre scopurile proiectului VOCA sunt:

  • împărtășirea de experiențe și cunoștințe despre activitățile sociale menite să îmbunătățească unele condiții pentru cicliștii din UE
  • identificarea problemelor care stau în calea dezvoltării infrastructurii
  • colectarea și publicarea bunelor practici în infrastructură, promovare, educație și participare publică
  • colectarea celor mai stringente nevoi ale bicicliștilor din Europa

Detalii despre schema de finanțare, pe site-ul maimultverde.ro.

Starea Pedalațiunii în orașul românesc

scris de Cicloteque pe 17-09-2012 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , , , , , , , ,

Starea bicicletei și bicicliștilor din mediul urban românesc, în anul de grație 2012, este analizată de sondajul realizat cu ajutorul Daedalus Millward Brown în luna iunie a.c. Studiul de piață este realizat pe un eșantion mic, dar relevant – 750 de respondenți, femei și bărbați cu vârste între 18-65 de ani.

E tare orășeanul în pedale? 

Se pare că românul urban pedalează destul de mult, pentru că mersul cu bicicleta este menționat ca primul dintre activitățile sportive și de mișcare, cu peste 30% dintre respondenți. Mersul pe bicicletă este preferat altor activități outdoor, precum înotul sau sporturile de echipă cu minge, cât și activității de fitness sau aerobic de la sală. Totuși, un număr de peste 40% susțin că nu practică nicio activitate de mișcare în aer liber sau la sală, ceea ce din punct de vedere al sănătății e puțin îngrijorător. Sfatul nostru: Pedalați, pedalați pedalați!:)

Cum utilizează românii bicicleta?

Un lucru îmbucurător pentru noi, cei de la Cicloteque, este că mersul pe bicicletă tinde să devină nu doar un mijloc de recreere și agrement, ci mijlocul alternativ de deplasare pe două roți prin oraș. Conform studiului, peste 12% folosesc bicicleta ca mijloc de transport zilnic, iar peste 30% folosesc bicicleta pentru transport și agrement. Îi așteptăm și pe bicicliștii de week-end să se alăture celor care se deplasează la muncă sau la cumpărături cu cel mai nepoluant mijloc de transport pe care-l cunoaște omenirea:)

De ce bicicleta?

Încă o dată se adeverește că bicicleta te poartă mai rapid spre destinație când vine vorba de aglomerațiile urbane și veșnicul trafic infernal pe patru roți. Peste 55% dintre românii de la oraș par să se fi prins de asta și nu ezită să calce cu motivație pedalele în locul pedalei de accelerație cu volan. Bravo lor!

A crescut numărul de bicicliști urbani în România?

Conform sondajului, există o evoluție a numărului de bicicliști din orașe, care ajunge undeva la +43.7%, cu mențiunea că în București procentul depășește 60% în opinia respondenților. Asta se reflectă și în închirierile de la centrul Cicloteque, pentru că la finele anului 2011 înregistram peste 25.000 de închirieri și o medie de 2.5 ore per utilizator. Așadar, semne bune pedalatul are!

Cât plătesc românii pentru bicicletă?

Sumele disponibile pentru achiziționarea bicicletelor variază în funcție de buget, dar tendința generală este undeva între 100-300 RON și 500-1000 RON. Alternativa urbană în cazul orașelor dotate cu sisteme de bike-sharing este închirierea bicicletei la diferite prețuri. Cu Cicloteque poți închiria în București și Oradea, iar prețurile le poți vizualiza și alege în secțiunea Tarife!

Ce probleme au bicicliștii și ce mai e de rezolvat pentru buna pedalare a națiunii?

Știm cu toții că mersul pe bicicletă în România e la început – cel puțin ca mijloc de transport nepoluant – și că multe probleme cu care se confruntă bicicliștii în trafic așteaptă de mult să fie rezolvate. Iată ce au identificat participanții la sondaj ca fiind probleme stringente:

  • amenajarea pistelor de biciclete ( peste 92%!!!)- o poveste veche și fără sfârșit concret, cel puțin în ce privește capitala. Despre infrastructura biciclistă am scris multe, vom mai scrie și face lobby și acțiuni de guerrilla alături de comunitatea bicicliștilor bucureșteni. Sfatul nostru: nu vă lăsați ignorați! 🙂
  • amenajarea rastelelor destinate bicicletelor în oraș (parcări)
  • aplicarea amenzilor pentru cei care parchează pe actualele piste de biciclete
  • legislație de protejare a bicicliștilor

Studiul îl puteți citi integral mai jos:

Toți cei care au sugestii, întrebări sau pur și simplu opinii constructive pentru bunul mers al bicicletei în mediul urban românesc, sunt rugați să lase mesaje în comentarii. Împreună vom încerca să analizăm starea pedalațiunii și să rezolvăm pe cât de stă în putere, problemele cu care ne confruntă. Credem că o rețea unită a bicicliștilor din România poate aduce multe beneficii și ajută la promovarea mersului pe două roți.
Să auzim de bine și spor la pedalat în continuare!

 

 

 

 

 

Avem biciclete şi bicicliste frumoase la Oradea:)

scris de Cicloteque pe 16-08-2012 în Biciclişti, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , ,

Remus ne-a trimis câteva fotografii tare frumoase de la o tură de week-end cu bicicletele Cicloteque Oradea:

Pentru cei care n-au fost pe fază, din 15 iunie 2012, în Oradea s-a deschis serviciul de închiriere biciclete în sistem de bike sharing Cicloteque  în incinta Oradea Shopping City (Calea Aradului, nr. 87) şi în Parcul 1 Decembrie.

40 de biciclete Cicloteque pot fi închiriate la tarife standard şi reduse, iar apoi returnate în oricare dintre centrele Reţelei Cicloteque Oradea . Programul de închiriere este de luni pâna duminica  de la 10.00 la 22.00.

Cicloteque urează orădenilor spor la pedalat şi distracţie pe două roţi!

E locul bicicletei pe trotuar?

scris de Cicloteque pe 17-07-2012 în Advocacy, Bike Culture etichetat cu , , , , , , ,

În Ungaria, ca şi în România, e periculos să mergi cu bicicleta pe trotuar, iar locul pistelor destinate bicicletelor ar trebui să fie/rămână pe şosea. În clipul video de mai jos, veţi observa ce se întâmplă când această regulă nu e respectată:

O campanie a colegilor noştri unguri din cadrul proiectului european VOCA, Magyar Kerékpárosklub!