Cicloteque

Acest text este scris de George Hari Popescu, inițiator bicla.ro și participant în cadrul programului Volunteers of Cycling Academy (VOCA) de la Maribor alături de Cicloteque!

De fiecare dată cînd vizitez orașe europene și văd infrastructură viabilă pentru bicicliști, mă întreb: de ce nu și la noi, dacă e atît de simplu? Ce nu știam eu și nu știți mulți dintre voi este că n-a fost dintotdeauna așa de bine.

În Maribor (Slovenia), ca și în alte orașe europene (nu neapărat membre ale Uniunii Europene), a fost nevoie de eforturi din partea organizațiilor, a cetățenilor și a autorităților locale.

Între 3 și 8 octombrie, am participat la întîlnirea din Maribor a proiectului Volunteers for Cycling Academy(VOCA), din partea Asociației Mai Mult Verde. Am pus Europa la cale, am socializat cu bicicliști din mai multe țări, am mers mult cu bicicleta.

Ciclismul urban în Maribor

O jumătate de zi a fost dedicată unei plimbări în grup prin oraș, pentru a observa ce s-a făcut bine și rău în infrastructura pentru cicliști din Maribor. Alături de Tomaž Guček și Matej Pehnec, am urmărit cu toții pistele, am trecut prin intersecții ușoare și dificile, am oprit la semafoare și am primit explicații.

Maribor este presărat cu piste, dar ele nu acoperă tot orașul. Unele sunt pe trotuar, altele pe stradă și sunt delimitate prin linii albe sau zgură roșie. Ni s-a explicat că pistele au fost trasate prin redimensionarea spațiului dedicat pietonilor și automobilelor, nu prin lărgirea străzilor. A fost un fel de compromis tacit, nu au existat negocieri între cele trei categorii de cetățeni.

Ca și în București, multe mașini erau parcate pe trotuar. Nu numai că era imposibil să pedalezi pe lîngă ele, dar acestea “mîncau” din spațiul pietonilor. Pe multe artere rutiere din oraș, locurile de parcare pentru mașini au fost mutate pe stradă, o bandă fiind alocată acestui scop și instituindu-se sensuri unice. În această situație, este inadmisibil acum pentru șoferi să mai parcheze pe trotuar. În timpul plimbării noastre, o mașină staționată pe pistă tocmai era ridicată de serviciul special al orașului, iar două mașini de aprovizionare parcate în fața magazinelor au atras admonestări din partea noastră și a altor bicicliști.

Nu este ușor să pedalezi în Maribor, dar nu este atît de dificil ca în București. Cel mai important este să fii atent tot timpul: pe trotuar, încă sunt pietoni care merg pe piste din cauză că nu-și dau seama că încalcă spațiul pentru biciclete sau pentru că nu au loc, iar pe stradă mașinile trec uneori foarte aproape de tine. Majoritatea pistelor de pe trotuar sunt de un metru și ceva lățime, dar sunt destule zone în care trotuarul este destul de lat încît să depășești linia cu bicicleta.

Două detalii mi-au atras atenția: sunt multe sensuri giratorii și multe semafoare. Practic, pedalezi cu un anumit ritm și, exact cînd simți că te deplasezi mai repede decît cu automobilul, trebuie să faci un ocol de cîțiva metri în sensul giratoriu sau să te oprești la culoarea roșie a semaforului.

De fapt, Tomaž și Matej ne-au explicat că infrastructura pentru bicicliști încă nu este văzută în Maribor ca o necesitate, ci ca un alt lucru care trebuie rezolvat în privința traficului rutier, printre multe altele. De aceea, sunt dese situațiile în care biciclistul trebuie să acorde prioritate în intersecții automobilelor sau în care traversarea pe același sens de mers se poate face numai ocolind întreaga intersecție.

Cu toate acestea, există înțelegere pe stradă. Șoferii ne-au claxonat doar de foarte puține ori și pe bună dreptate, pentru că unii bicicliști din grupul nostru preferau să pedaleze paralel cu alții, pentru a sta de vorbă. Cînd am pedalat singur, n-am fost claxonat, ironizat sau bruscat. Uneori, normalitatea este fascinantă. Pe de altă parte, chiar și în Maribor trebuie încurajați mai mulți oameni să iasă cu bicicleta, pentru ca pistele să fie amenajate exclusiv pe străzi și infrasructura să se îmbunătățească.

Dacă mergi acum cu bicicleta în Maribor, fii sigur că vei putea pedala în siguranță pînă la destinație și că acolo vei găsi un rastel, indiferent dacă sosirea este în fața unui restaurant, a unei clădiri de birouri, a unei școli sau la periferie.

Bune practici

Marian Ivan a spus la un moment dat că nu se pot culege bune practici din București. Dar se pot culege rele practici și este un lucru binecunoscut că se poate învăța din greșeli.

La discuțiile din Maribor, Bucureștiul a apărut de multe ori, dar nu mereu în contexte măgulitoare. Suntem în poziția de învățăcei și avem de acumulat o mulțime de cunoștințe: cum se negociază cu autoritățile locale, cum organizăm proteste, cum trasăm benzi pe stradă ș.a.m.d.

Dacă ar fi de învățat, în Maribor se pot învăța multe: toleranță, fonduri investite în domeniile care fac viitorul să pară mai interesant, organizații care profită de pe urma faptul că orașul lor a fost declarat capitală culturală europeană.

Despre VOCA

Volunteers for Cycling Academy este un proiect finanțat de Grundtvig Lifelong Learning Program (LLP) al Uniunii Europene, linia de proiecte în parteneriat. Proiectul a început în august 2011 și se va termina în iulie 2013. Printre activitățile din cadrul lui, se află întîlnirile periodice în fiecare dintre orașele partenere.

Unele dintre scopurile proiectului VOCA sunt:

• împărtășirea de experiențe și cunoștințe despre activitățile sociale menite să îmbunătățească unele condiții pentru cicliștii din UE
• identificarea problemelor care stau în calea dezvoltării infrastructurii
• colectarea și publicarea bunelor practici în infrastructură, promovare, educație și participare publică
• colectarea celor mai stringente nevoi ale bicicliștilor din Europa

Detalii despre schema de finanțare, pe site-ul maimultverde.ro.