Invitație la consultări privind infrastructura ciclistă urbană

scris de Cicloteque pe 19-01-2015 în Advocacy, Comunitate etichetat cu ,

Din partea Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ (OPTAR), am primit această solicitare. V-am fi recunoscători dacă v-ați putea implica, deoarece este vorba despre schimbări în orașele în care locuim, care vizează îmbunătățirea mobilității urbane.

“Având în vedere interesul manifestat de utilizatorii de biciclete față de infrastructura dedicată, am dori să începem cât mai repede consultările pe acest subiect.

Vă trimitem link-ul către formularul prin care puteti propune teme pe care ați dori să le discutăm în întâlnirile noastre. Dacă subiectul pe care vreți să-l propuneți se încadrează într-o temă deja propusă, nu mai este nevoie să-l notați în acest formular. Înaintea fiecărei întâlniri vom trimite lista cu teme pe care le vom discuta. Cei interesați vor putea trimite propuneri de subiecte care se încadrează în temele respective.

Așteptăm din partea dumneavoastră și sugestii privind organizarea întâlnirilor.

Vă mulțumim pentru că vă implicați!

http://goo.gl/forms/eOiQKubsQ5

Cu stimă,

Marian Ivan

membru fondator OPTAR”

Drumuri Verzi în București: Pistele bune se fac iarna

scris de Cicloteque pe 26-02-2014 în Advocacy, Comunitate etichetat cu , ,

Echipa Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) şi a Comunităţii Bicicliştilor din Bucureşti (CBB) îndeamnă bucureştenii participe ca voluntari la proiectul Drumuri Verzi în Bucureşti (DVB).

Implicați-vă!

dvbParticiparea voastră este esenţială. Iată ce puteți face:

  • Înscrieţi-vă ca voluntari prin formularul dedicat şi astfel vă construiţi viitorul într-un oraş european.
  • Dacă locuiți în Bucureşti şi vreți să militați pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, vă puteți înscrie în grupul de pe Facebook.
  • Dacă nu locuiți în Bucureşti dar vreți să susţineți demersurile bicicliştilor şi ale pietonilor bucureşteni, vă puteți înscrie pe pagina de pe Facebook. 

Proiectul DVB vizează dezvoltarea unei reţele de drumuri dedicate pietonilor şi bicicliştilor în Bucureşti. Pentru prima dată în istoria recentă a Capitalei, cetăţenii sunt cei care vor avea un cuvânt de spus despre cum trebuie să arate infrastructură pietonală şi cea pentru biciclete! Citește tot ››

Mergi cu bicicleta? Participă la recensământul bicicliștilor!

scris de Cicloteque pe 11-02-2013 în Advocacy, Biciclişti, Comunitate, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

-2E timpul să aflăm câți bicicliști și bicicliste sunt în România. Câți bicicliști suntem? este întrebarea din spatele proiectului care vrea să ofere o cifră reprezentativă și cu valoare reală a numărului de bicicliști autohtoni.

Te numeri printre ei? Atunci e important să intri pe www.catibiciclistisuntem.ro și să completezi în maximum 5 minute chestionarul biciclistului urban. Indiferent că pedalezi zilnic sau ocazional, că deții propria bicicletă sau te plimbi cu cele de la centrele de închiriat sau prieteni, te invităm să îți înscrii efortul cu pedale pe site!

  • De ce vrem să răspundem la întrebarea ”Câți bicicliști suntem?”

Pentru că nicio autoritate dintre cele avizate nu o face… Pentru că e important să știm câți suntem ca să ne putem obține și apăra drepturile de mobilitate în traficul rutier, garantate prin lege. Nu în ultimul rând, pentru că bicicliștii pot crea un viitor mai sănătos împreună, fără poluare, aglomerație și claxoane, sau oameni stresați de deplasare.

În România nu există nici un fel de statistică referitoare la numărul de bicicliști înregistrați la nivel urban. Iar asta ne face vulnerabili în fața nepăsării autorităților. Un recensământ al bicicliștilor ne poate face mai vizibili pentru toți cei din jur.

  • Efecte negative ale lipsei recensământului bicicliștilor

-1Lipsa unor cifre oficiale și concrete referitoare la numărul bicicliștilor din orașele din România este principalul motiv pentru care investițiile în infrastructuri adecvate ( piste de biciclete pe șosea, rasteluri, semafoare etc.)  întârzie să se producă. Institutul Național de Statistică nu deține nici un fel de cifre oficiale referitoare la câți folosim bicicleta ca mijloc alternativ de transport în mediul urban. “O trecem (n.r. problema lipsei unor date statistice) pe ordinea de zi la următoarea ședință. Sperăm să se rezolve”, ne spune Ileana Stroia, de la biroul de statistică al INS.

Această lacună de contabilitate este adesea folosită ca pretext de reprezentanți ai administrației publice pentru a justifica lipsa investițiilor în infrastructură pentru bicicliști. Reamintim cazurile declarațiilor lui Carmen Dincă, purtător de cuvânt al Administrației Străzilor, sau primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

  • Efecte pozitive ale participării tale la recensământ

Prin intermediul platformei catibiciclistisuntem.ro, intenționăm să realizăm un recensământ cât mai fidel al bicicliștilor din marile orașe ale României. Disponibilitatea unor cifre statistice concrete este de folos atât municipalităților pentru a dezvolta infrastructuri ce țin cont de această realitate socială, cât și grupurilor de lobby care pot opera cu date palpabile atunci când solicită celor dintâi drepturi mai multe pentru bicicliști. Nu în ultimul rând, cifrele acestui recensământ sunt de folos fiecărui biciclist ca răspuns atunci când are sentimentul că este perceput și tratat ca un personaj exotic în traficul urban.
Click here
Recensământul online al bicicliștilor de pe www.catibiciclistisuntem.ro este o inițiativă Portocala Mecanică, cu sprijinul Cicloteque, Tribul, Bița Color, CBB, Bate Șaua să Priceapă Iapa, FreeRider, DirtBike, SKirt Bike, Kite Bike, TOTB.ro, Turific!, Cycling Romania, Veloruția, Green Revolution, Pegas, La Vita e Velo.

:: înscrie-te pe catibiciclistisuntem.ro

 

 

 

 

Centrele urbane de închirieri biciclete din lume au crescut cu 250.000 din anul 2000 până în 2010!

scris de Cicloteque pe 11-01-2013 în Biciclete, Bike Culture, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , ,

Peste tot în lume, orașele care se confruntă cu poluarea și traficul supraaglomerat au ales să introducă sistemele de ‘bike-sharing’ sau centrele de închirieri biciclete. Cei care folosesc bicicleta în oraș au observat îndată beneficiile ei: este cel mai rapid mijloc de transport urban la orele de vârf în trafic, un mijloc de deplasare sănătos care nu produce gaze nocive de eșapament, costurile reduse în comparație cu automobilul personal și plăcerea libertății de a pedala în aer liber, care nu se aseamănă în opinia multora cu nimic din ceea ce poate oferi un vehicul tras de cai-putere.

cicloteque_ecf_growthinbicyclesharing

Fie că este folosită ca mijloc de transport alternativ sau ca agrement prin oraș, bicicleta a câștigat teren în ultimii zece ani (2000-2010) și pentru că există centrele de închirieri de biciclete. Orice mare centru urban are nevoie de aceste centre. O dovedesc statisticile (foto): 400 de orașe din întreaga lume au adoptat sau suplimentat centrele de închirieri de biciclete, care au înregistrat o creștere de 250.000 față de anul 2000.

O viziune de ansamblu a centrelor de închiriat biciclete din întreaga lume poate fi accesată pe harta Google ‘The Bike-sharing World Map‘.

cicloteque_bike_sharing map

Centrele din Rețeaua Cicloteque pot fi găsite pe harta României în București (www.cicloteque.ro) și Oradea (www.cicloteque.ro/oradea).

cicloteque_oradea_map_bicycle

Cicloteque este primul centru de închirieri de biciclete din capitală şi s-a deschis în august 2008. Cicloteque este înfiinţat la iniţiativa MaiMultVerde şi este susţinut financiar de UniCredit Ţiriac Bank.

În timpul sezonului cald, poți închiria online o bicicletă Cicloteque în București sau Oradea. Te așteptăm din primăvară cu forțe noi și poftă de pedalat!

:: sursa: European Cyclists’ Federation

 

 

Ce alegi? Drumuri verzi ca-n Copenhaga sau negre ca-n Bucureşti ? (l)

scris de Cicloteque pe 20-09-2012 în Advocacy, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Text scris de Marian Ivan, membu fondator al Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în Romania – OPTAR – și participant în cadrul programului Volunteers of Cycling Academy (VOCA) de la Copenhaga alături de Cicloteque!

 Dacă rogi membrii unui grup de biciclişti urbani să asocieze cuvintele “oraş” şi “bicicletă”, Copenhaga şi Amsterdam vor fi imaginile care le vor veni cel mai des în minte. De aceea, când am primit oferta celor de la MaiMultVerde (prin Cicloteque) să merg în Copenhaga, răspunsul era previzibil.

Oferta suna cam aşa: zburam împreună cu Florin Ştiucă (Cicloteque) spre Copenhaga unde aveam să participăm la Conferinta VOCA (Volunteers of Cycling Academy) ce urma să se desfăşoare în perioada 23-26 august 2012.

Gândul că aveam să vizitez oraşul despre care ştiam că are o infrastructură impecabilă pentru biciclişti m-a făcut să-mi înving teama de a călători cu avionul.

Aşa că pe 22 august, aprope de miezul nopţii, aterizam în Copenhaga. Mi-au trebuit vreo două zile să înţeleg…

Să vă explic…

În prima zi, fiecare echipă (a celor 10 ţări participante) a prezentat materialele pregătite. Tema întâlnirii era: “Bune practici, rele practici”- Good/Bad Practices. Mai e nevoie să precizez că era vorba despre modul în care autorităţile din ţările respective stimulau sau descurajau mersul pe bicicletă ?

Am remarcat că toţi participanţii vorbeau în prezentările lor despre colaborarea dintre politicieni şi cetăţeni în scopul îmbunătăţirii vieţii în mediul urban. Se punea accent pe scăderea poluării, pe creşterea mobilităţii urbane, pe scăderea traficului auto, pe creşterea siguranţei participanţilor vulnerabili din trafic…

Da, cunoşteam toate aceste lucruri. Avem şi noi o Strategie Națională care are aceleaşi obiective. Mi-am dat seama că specialiştii din România, fie că lucrează în administraţie (parte din Consiliul Interministerial care a conceput Strategia), fie că activează în diverse ONG uri, sunt bine pregătiţi şi informaţi.

Însă la ce este bună munca unor specialişti dacă politicienii români o ignoră ?
Pe cine reprezintă politicienii români când iau decizii contrare intereselor şi voinţei cetăţenilor ?

Nu… La Copenhaga n-am avut cum să prezentăm un ghid de “bune practici”. Am vorbit despre Sibiu, am amintit despre Braşov… Râmnicu-Vâlcea… Dar ce puteam spune “de bine” despre infrastructura pentru biciclişti din Bucureşti ?

Mi-a rămas întipărit în minte momentul în care, la sfârşitul prezentării, Florin a anunţat:
“… şi acum, fotografii din Bucureşti.”

Cu toate că prezentările urmau să fie distribuite între participanţi, oamenii n-au avut răbdare. Au pus mâna pe telefoane, aparate foto, camere video şi s-au pregătit să imortalizeze ceea ce bănuiau că va fi “momentul zilei”. Iar imaginile din Bucureşti nu i-au dezamăgit.

 

Politicienii din România nu se implică în susţinerea şi promovarea bicicletei ? Cetăţenii au fost informati despre costurile pistelor ? Ce au făcut politicienii şi edilii din Bucureşti după ce pistele periculoase au început să fie desfiinţate ?

Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde politicienilor le pasă de cetăţeni.
Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde cetăţenii se interesează de modul în care politicienii administrează bugetele oraşelor. Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde politicienii au onoare.

A doua zi am vizitat Copenhaga. Trebuia să vedem cu ochii noştri infrastructura care a schimbat faţa oraşului.

Trăim în Bucureşti. Modul în care învăţăm să supravieţuim în acest oraş îşi pune amprenta asupra noastră. De exemplu, realizarea pistelor pe trotuarele din Bucureşti a favorizat apariţia categoriei de biciclişti care cred că este normal să pedalezi pe trotuare. Mai grav este ca şi unii şoferi cred asta, cu toate că ei ar trebui să cunoască prevederile Codului Rutier: bicicliştilor le este interzis să circule pe trotuare.
Trăim în oraşul în care autorităţile afirmă că “ (…) dacă mutăm şi bicicliştii pe carosabil o să iasă măcel”.
Eehhh… dintr-un astfel de oraş veneam eu. Iar acum pedalăm în Copenhaga.

Pentru că ştiam că cei mai mulţi dintre locuitorii din Copenhaga aleg să se deplaseze cu bicicleta, m-am gândit că ei se deplaseaza în viteză. Nu.

În Copenhaga oamenii se deplasează cu bicicleta ca şi cum ar merge la plimbare. Şi totuşi, de ce nu aleg să se deplaseaze cu maşina, având în vedere că străzile sunt goale?

Am pedalat… am întrebat… am privit…
Şi am înţeles.

Copenhaga este dată deseori ca exemplu pentru infrastructura pentru biciclişti bine pusă la punct. Dacă o să vă spună cineva “da, dar Bucureştiul nu e pregătit pentru piste pentru biciclişti”, înainte de a-l pocni, întrebaţi-l dacă ştie despre ce vorbeşte.

Trebuie explicat că niciun oraş din lume nu a fost construit special pentru traficul bicicliştilor, al autoturismelor sau… al trăsurilor. Dar fiecare oraş a avut edili care au identificat problemele urbei şi au aplicat măsuri în scopul îmbunătăţirii vieţii oamenilor.
Una dintre problemele cu care s-au confruntat secolul trecut toate marile metropole a fost congestia datorată creşterii traficului auto. Unele oraşe au întâmpinat această problemă în anii ’60… altele în ’70…Odată identificată problema, în încercarea de a se fluidiza traficul, prima dată s-au lărgit şoselele, s-au construit noi străzi, s-au făcut autostrăzi suspendate.

Şi pe moment… a funcţionat.

Însă, în scurt timp congestiile au reapărut. Şi atunci urbaniştii s-au luat cu mâinile de cap: făcuseră cea mai mare prostie. Şi-au dat seama că prin lărgirea străzilor au încurajat traficul auto. Aşa se face că numărul maşinilor în oraşe a crescut.

De atunci, în şcolile de urbanism, inclusiv în cele din România, se explică elevilor lecţia învăţată în urma greşelilor din trecut:

 

  • Dacă într-un oraş construieşti noi străzi deschise traficului auto, atunci numărul maşinilor va creşte.
  • Dacă într-un oraş vei face mai multe străzi pietonale, atunci traficul pietonal va creşte.
  • Dacă într-un oraş vei dezvolta infrastructură viabilă pentru biciclişti, atunci numărul bicicliştilor va creşte.

Nu este un secret. Este abecedarul urbaniştilor. E simplu, nu ?

Edilii din Copenhaga au aplicat aceste reguli simple iar astăzi culeg roadele: au străzi pline de oameni sănătoşi, zâmbitori, care trăiesc într-un mediu cu foarte puţină poluare.

Nu sunt vorbe aruncate în vânt… Potrivit unui sondaj din 2007, Copenhaga este capitala celor mai fericiţi oameni din Europa. Iar în competiţia pentru desemnarea Capitalei Verzi Europene pentru anul 2014 câştigătoare a fost desemnată Copenhaga.
O fi… din întâmplare ? Nu ! Nu e o întâmplare.

De aceea, locuitorii din Copenhaga s-au săturat de turiştii care se minunează de numărul mare de oameni care folosesc bicicleta.

Nu este un sport… Nu este “cultura”… Noi doar pedalăm. Asta ne-a spus un locuitor din Copenhaga de la care voiam să aflăm “secretul” oraşului unde peste jumatate din populaţie merge zilnic cu bicicleta.

În Copenhaga, toate străzile principale sunt prevăzute cu piste pentru biciclişti. Însă politicienii au vrut mai mult. Aşa au apărut în oraş “drumurile verzi” pentru biciclişti şi pietoni.

Deplasarea pe aceste rute îndeamnă oamenii să folosească bicicleta zilnic deoarece pot traversa oraşul mult mai repede decât cu maşina. Acest lucru este posibil deoarece “drumurile verzi” se intersectează foarte puţin cu traficul auto.

În plus, “drumurile verzi” sunt adevărate scurtături între cartiere. Dacă într-un oraş vei dezvolta infrastructură viabilă pentru biciclişti, atunci nuăarul bicicliştilor va creşte.
Acesta este “secretul” oraşului Copenhaga.

În Bucureşti, ca o replică la “drumurile verzi” din Copenhaga, edilii pregătesc “Drumul negru al Bucureştiului”. Este vorba de acel drum expres care urmează să crească traficul auto din Bucureşti (Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel -A1). Vă vine să credeţi că Primarul Municipiului Bucureşti, spijinit de o parte a Consiliul General al Municipiului Bucureşti, promovează un proiect de creştere a traficului auto într-un oraş paralizat de… traficul auto ?

Dacă într-un oraş construieşti noi străzi deschise traficului auto, atunci numărul maşinilor va creşte.
Însă oamenii de pe stradă nu sunt urbanişti. De aceea ei pot fi uşor minţiţi. Pentru că nimeni nu le spune că odată cu terminarea drumului expres numărul maşinilor din Bucureşti va creşte. La ce bun “să rezolvăm” congestia de pe Bdul Iuliu Maniu dacă întreg oraşul se va bloca ? Să aibă legatură faptul că proiectul este unul foooooaaaaaarte scump?
Cu mult mai puţini bani se pot lua măsuri care pot decongestiona întreg oraşul. Însă politicienii români nu ascultă cetăţenii. Şi ignoră specialiştii.

Este celebră fotografia care arată cât spaţiu ocupă nişte oameni daca s-ar deplasa cu autoturismele, autobuzul sau cu bicicletele.

Acestea sunt lecţii vechi pe care o lume întreagă le cunoaşte. Şi, spre bucuria mea, chiar şi şoferii sunt conştienţi că în Bucureşti trebuie să se pună accent pe încurajarea transportului alternativ (transportul în comun, cu bicicleta sau pe jos).

Aşadar… când aud pe cineva spunând că “n-o să vedem aşa ceva în Bucureşti”… îl contrazic. Bucureştiul, cu costuri minime, poate să aibă o infrastructură pentru biciclişti mult mai bună decât Copenhaga. Da… asta e ce am înţeles eu după două zile de pedalat prin Copenhaga.

-va urma-

 

Am pedala ca la Sevilla

scris de Cicloteque pe 20-12-2011 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

După ce a fost cu Cicloteque la Sevilla pentru ”Volunteers of Cycling Academy”(VOCA) în Programul Sectorial Grundtvig, reprezentanţii MaiMultVerde i-au întâlnit pe bicicliştii spanioli de la Asociaţia ”A Contramano” (Pe Contrasens) la un tur demonstrativ pe două roţi şi o incursiune în rezolvarea principalelor probleme de infrastructură în ceea ce priveşte transportul alternativ din oraş.

Itinerariul a durat aproximativ trei ore pe o distanţă de 11.5 km şi a urmărit dezvoltarea zonelor pietonale, a infrastructurii destinate circulaţiei bicicletelor şi a transportului public, sau sistemele actuale de bike-sharing şi închirieri de biciclete din Sevilla.

Din anul 2004 până în prezent, traficul rutier şi infrastructura de transport din Sevilla a trecut prin schimbări majore, ce încurajează mijloacele de transport nepoluante şi deplasarea alternativă cu bicicleta. Dacă în 2004, rutele urbane pe care existau piste de biciclete numărau un total de 12 km, ele au crescut de zece ori până în anul 2010, însumând aproximativ 120 de km.

Printre deciziile guvernamentale care au facilitat accesul transportului alternativ urban, a deplasării nepoluante şi a unui stil de viaţă mai sănătos din Sevilla se numără crearea pistelor destinate bicicletelor şi plantările din marile parcuri, precum American Garden – un itinerariu botanic inedit, destinat parcurgerii cu bicicleta – promovarea mersului pe bicicletă prin intermediul transportului în comun cu autobuzele sau tramvaiul, închirierile promoţionale gratuite ale bicicletelor şi cele cu plată pe o perioadă mai îndelungată, crearea zonelor pietonale şi bicicliste în centrul oraşului sau în alte zone aglomerate din cauza traficului automobilelor.

Iată câteva din transformările care au avut loc cu ajutorul asociaţiilor şi grupurilor de promovare a mersului cu bicicleta din Sevilla, a autorităţilor, proiectanţilor şi societăţii civile:

  • transformarea zonelor aglomerate de circulaţia automobilelor în zone favorabile mersului cu bicicleta şi zone pietonale. Deoarece în centrul oraşului străduţele sunt înguste, autorităţile au decis să le transforme în străzi pietonale, destinate petrecerii timpului liber şi turismului.

Din anul 2007, în zona verde Cristina circulaţia automobilelor a fost interzisă, iar din 2009 acelaşi lucru s-a întâmplat şi în zona Los Remedios. Importante lucrări de infrastructură pentru crearea pistelor destinate bicicletelor pe trotuar şi pe străzi au avut loc în zona catedralei sau pe bulevardele centrale din zona Triana.

zona centrală Triana

zona verde Cristina

pistă de biciclete din Triana

  • crearea sistemelor de bike-sharing precum cel cu 180 de biciclete din staţia de autobuz Plaza de Armas, cu ajutorul căruia poţi utiliza gratuit bicicleta timp de o zi dacă foloseşti mijloace de transport în comun pentru a te deplasa într-o zonă centrală. Mai mult de 2500 de biciclete pot fi închiriate contra cost din staţiile de autobuz prin serviciile puse la dispoziţie la standurile Servici. Peste 30.000 de locuitori ai Sevillei şi din împrejurimi folosesc acest serviciu şi plătesc un abonament de 25 de euro pe an.

staţie de închirieri de biciclete Servici

sistem de bike-sharing în staţia de autobuz

  • introducerea facilităţilor pentru biciclişti în principalele instituţii prin crearea spaţiilor special amenajate (rasteluri, parcuri, service, etc.). Un exemplu elocvent este Universitatea din Sevilla, care oferă şi 400 de biciclete studenţilor care doresc să închirieze o bicicletă.

Pistele destinate bicicletelor din Sevilla sunt construite pe şosea şi trotuare (în funcţie de condiţiile de acces), au o lungime de 2.5 metri şi două benzi. În general se circulă pe o singură bandă în sensul de mers. Reţeaua interconectată a pistelor numără în total 130 de km şi ajunge până la periferia oraşului. În centru, majoritatea străzilor sunt pietonale şi nu au trasate piste pentru biciclete, dar se poate circula pe două roţi.

Mulțumim mult celor de la Asociația ”A Contramano” , care ne-au ghidat prin frumoasa Sevilla și ne-au împărtășit cu drag din pasiunea lor pentru pedalat și orașe cât mai verzi. Le urăm pedale ușoare în continuare.

Încă o zi fără mașini

scris de Cicloteque pe 22-09-2011 în Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , ,

Sărbătorim azi încă o Zi europeană fără mașini în cadrul European Mobility Week 2011, adică una din zilele acelea pe care ni le-am dori în fiecare zi în traficul urban bucureștean. Bicicletele Cicloteque s-au dichisit pentru încă o zi specială de pedalat în capitală și vă așteaptă să le însoțiți la pedalările în pluton care au loc astăzi:

Ziua fără mașini va fi sărbătorită pe biciclete și în alte orașe din țară, în Galați, Brăila, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Oradea, Satu-Mare sau Reșița. Se anunță o zi biciclistă mai populară decât anul trecut, cu bicicliști mai mulți și mai îndrăgostiți de pedalat pe străzile orașului.

Dacă vrei să te alături atmosferei de sărbătoare, tot ce trebuie să faci este să lași volanul deoparte și să urci în șa. Te așteptăm în Rețea să testezi alternativa de a te deplasa!

 

 

 

De ce se plimbă spermatozoizii cu bicicleta?

scris de Cicloteque pe 20-04-2011 în Biciclete, Bike Culture, Gadgets etichetat cu , , , , , , ,

Da, e cât se poate de adevărat. Banca Europeană de Spermă a ales o metodă alternativă de transport a mostrelor donatorilor către clinici, pentru a reduce impactul emisiilor de CO2 în oraş.

Ieri după-amiază, trecătorii din Copenhaga au putut urmări fascinaţi, pe piste, noile biciclete de transport ale băncii:

Foto: Michael Colville Andersen

Reţeaua Cicloteque se deschide în sezonul 2011!

scris de Cicloteque pe 31-03-2011 în Biciclete, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Primul centru autofinanţat de închirieri de biciclete din capitală, Cicloteque, declară deschis sezonul de ”biciclit”: de la 8 aprilie 2011, cele trei centre din Reţeaua Cicloteque sunt deschise şi vă aşteaptă la plimbări pe două roţi prin urbe!

Ne găseşti de luni până duminică, între orele 10:00 – 22 :00, la centrele din Bd. Mihail Kogalniceanu Nr. 36-46 > Facultatea de Drept, Parcul Tineretului> Intrarea Şincai şi Parcul Herăstrău > Bd. Aviatorilor, intrarea Charles de Gaulle – a treia alee.

  • Poţi închiria online o bicicletă dacă te înregistrezi, îţi faci cont Cicloteque şi plăteşti prin e-payment sau online banking, prin intermediul site-ul nostru – www.cicloteque.ro.
  • Bicicletele pot fi închiriate şi restituite, după plimbare, în oricare din cele 3 centre din Reţeaua Cicloteque.
  • Avem reduceri şi variante avantajoase de închiriere pentru închirieri cu ”plata din contul Cicloteque”, iar pentru închirieri ocazionale poţi încerca şi varianta ”Închiriere Test”.
  • Pentru mai multe detalii şi alegerea variantei potrivite de închiriere a bicicletei, vizitează secţiunea Tarife! Află de ce e avantajos să ai mereu contul încărcat şi cum poţi accesa tarifele standard şi reduse

300 de biciclete Cicloteque te aşteaptă să le plimbi, pregătite la cele mai bune standarde de funcţionare, cu revizia de iarnă făcută în spaţiul de depozitare de la Euro Mini Storage.

Cicloteque este un proiect demarat din august 2008 de MaiMultVerde şi UniCredit Țiriac Bank, în parteneriat cu Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement a Primăriei Municipiului Bucureşti şi cu Universitatea din Bucureşti, şi propune o soluție directă de transport alternativ pentru a reduce emisiile cauzate de traficul rutier.

Începând de vineri, 8 aprilie  2011, Cicloteque redeschide porţile. Aşteptăm cu nerăbdare cât mai mulţi biciclişti pe străzile bucureştene şi în acest an şi vă urăm deja tradiţionalul ”Spor la pedale!”

 

 

Articole mai vechi ››