În 25 aprilie, bicicliștii vor cere “un oraș pentru oameni”

scris de Cicloteque pe 08-04-2015 în Reţeaua Cicloteque etichetat cu , ,

Pe 25 aprilie 2015, de la ora 14.30, la intrarea Charles de Gaulle a Parcului Herăstrău, bucureștenii sunt invitați în stradă pentru a cere un oraș pentru oameni!

Motivele organizării adunării publice: Citește tot ››

Vedete pe biciclete, în New York și București

scris de Cicloteque pe 15-07-2013 în Advocacy, Biciclişti, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , ,

Leonardo DiCaprio a plătit 10 dolari pentru o zi de pedalare în New York. El a vrut să facă mișcare și să testeze sistemul de bike sharing din orașul american. Și alte vedete au fost surprinse pe bicletele de închiriat, vezi aici.

Leonardo DiCaprio Rides one of the Blue Bikes from the Citi Bike Project

În România, mai multe vedete au testat sistemul de bike sharing Cicloteque și s-au lăsat fotografiate în timp ce dădeau la pedale. Gianina Corondan, Cosmina Păsărin, Vladimir Drăghia și alții au stat de vorbă cu utilizatorii Cicloteque și au fost pentru un timp operatori în centrele de închirieri.

Cosmina-Pasarin4_foto-Cristian-Duminecioiu Sanziana-Negru_foto-Vlad-Basca Aylin-Cadir-si-Sanziana-Negru-la-plimbare_foto-Vlad-Basca Gianina-Corondan-@-Cicloteque_01_Foto-Vlad-Basca1 Vladimir-Draghia-@-Cicloteque_04_Foto-Vlad-Basca

Mai multe fotografii, într-un album dedicat de pe Facebook.

În București, puteți închiria deocamdată biciclete Cicloteque din centrul de la Hotel Pullman World Trade Center.

Am deschis Staţia Cicloteque la Pullman Bucharest World Trade Center!

scris de Cicloteque pe 19-06-2013 în Reţeaua Cicloteque etichetat cu

statie inchiriere Pullman 2Din 20 iunie, poţi închiria biciclete Cicloteque de la staţia deschisă la Pullman Bucharest World Trade Center (Facebook: Pullman Bucharest), în apropiere de Parcul Herăstrău. Fie că ai cont de utilizator sau vrei să faci doar o plimbare, bicicletele Cicloteque te aşteaptă în Piaţa Montreal nr. 10, Sector 1.

Vizitează periodic Cicloteque.ro și celelalte canale de comunicare ale Asociației MaiMultVerde, pentru a fi la curent cu ultimele noutăți.

Te aşteptăm!

Cicloteque este acum şi în Timişoara

scris de Cicloteque pe 22-05-2013 în Biciclete, Biciclişti, Reţeaua Cicloteque etichetat cu

lansare Cicloteque Timisoara_foto Andrei Tarabic_1Cele mai noi centre de închirieri de biciclete din rețeaua Cicloteque sunt în Timișoara. Din 21 mai, serviciul va pune 40 de biciclete la dispoziţia studenţilor şi cadrelor didactice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, în cele trei centre de la Universitatea de Vest, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor şi Ringul Bursier.

Utilizatorii vor putea închiria bicicletele dintr-un centru, le vor folosi apoi pentru deplasarea în oraş şi, la final, le pot returna în oricare dintre cele trei centre.

Primele patru ore de închiriere sunt gratuite, urmând ca apoi utilizatorul să plătească 5 lei/oră dacă doreşte să folosească o perioadă mai lungă bicicleta.

Cele trei centre au fost inaugurate printr-un marş ciclist organizat în cadrul Zilei Universităţii de Vest din Timişoara. Partenerii Cicloteque au fost reprezentaţi la evenimentul de lansare de către:

  • Doru Mitrana, director Asociaţia MaiMultVerde
  • Petru Opriş, Retail Regional Manager Banat – Unicredit Ţiriac Bank
  • Ovidiu Megan, decan al Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor
  • Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara

Citește tot ››

Bicicletele Cicloteque ajung la Timișoara

scris de Cicloteque pe 20-05-2013 în Biciclete, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , ,

Vești bune din capitala biciclistă a țării: 40 de biciclete Cicloteque pot fi închiriate de timișoreni din 21 mai prin cele 3 centre proaspăt deschise în oraș: la Universitatea de Vest, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor şi Ringul Bursier.


Citește tot ››

“Don’t be afraid of radicalism”

scris de Cicloteque pe 23-04-2013 în Advocacy, Masa critică, Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , ,

Budapesta s-a transformat în ultimii 9 ani. Traficul a scăzut, siguranţa rutieră a crescut, oraşul e plin de turişti, serviciile publice s-au dezvoltat. Cum a fost posibil ? Totul a plecat de la nişte curieri pe bicicletă.

În 2004, un grup de biciclişti din Budapesta a dorit să sărbătorească “Ziua Internaţională fără Maşini” (Car Free Day). Primarul a refuzat solicitarea lor pe motiv că marşul ar perturba traficul, fiind organizat în timpul săptămânii.
Răspunsul primarului, care nu dorea ca traficul auto să fie deranjat în “Ziua Internaţională fără Maşini”, a mobilizat oamenii. La solicitarea activiştilor şi a curierilor pe bicicletă, aproximativ 4500 de biciclişti au ieşit în stradă în week-end-ul ce a urmat.

CM-budapesta-2

Citește tot ››

Timișoara, capitala bicicliștilor

scris de Cicloteque pe 22-04-2013 în Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Masa critică, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , ,

În orașul Timișoara, bicicliștii se respectă și sunt respectați: aici sunt cei mai mulți posesori de biciclete din țară, 15.000 de biciclete verzi au fost ‘înmatriculate’, iar 60 de km de piste destinate bicicliștilor au fost construite regulamentar, pe carosabil. Un sondaj printre bicicliști poate spune despre atitudinea de cele mai multe ori corectă a șoferilor față de bicicliști și vice versa – coabitarea bicicliștilor și automobiliștilor în traficul rutier este una civilizată, normală pentru un oraș european.

pedalare-primavara-2013

Asta face ca Timișoara să merite pentru moment titlul de capitala românească a bicicliștilor, alături de alte orașe din vestul țării, precum Sibiu sau Brașov. Totuși, numărul mare de locuitori care aleg să pedaleze și să se deplaseze sustenabil prin oraș atinge aici numărul maxim.
Citește tot ››

Bicicletele, banii și funcționarii (piesă în cinci acte)

scris de Cicloteque pe 12-04-2013 în Advocacy, Comunitate, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , , , , , , , ,

Din a doua jumătate a anului trecut, sau mai exact din momentul în care câştigătorii alegerilor locale din vara lui 2012 s-au instalat confortabil în fotolii, am avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii şi funcţionărimii publice, toate având doi numitori comuni: bicicletele şi banii.

Episodul I – Executarea silită

Prima, şi cea mai dureroasă a debutat în forţă, pe 15 iulie 2012, cu solicitarea primită de MaiMultVerde din partea Biroului de Inspecţie Fiscală al DITL (Directia de Impozite şi Taxe Locale) Sector 3, pentru plata taxei de ocupare a terenului din parcul Titan de centrul de închiriere biciclete Cicloteque.

Se împlinea exact un an de la deschiderea centrului, an în care, ce-i drept, se schimbase prenumele primarului de sector, din Liviu în Robert şi culoarea sa, din portocaliu în roşu (şi ceva galben-albastru). Nu se schimbase însă (şi nici nu fusese schimbat) arhitectul-şef al sectorului, Ştefan Dumitraşcu, cel mai vechi arhitect-şef din administraţia locală, reprezentantul primăriei, care în urmă cu un an se dovedise plin de solicitudine oferindu-ne 100 de mp în loc de 60 cât ceruserăm, rezolvând rapid problema racordului la curent, a toaletei pentru operatori şi a gardului împrejmuitor. Tot dl Dumitraşcu consfiinţise parteneriatul MMV-PS3 prin eliberarea unui Aviz de Urbanism. Aşa că l-am contactat, povestindu-i despre solicitarea DITL S3. “Au dreptate, ne-a răspuns, avizul de urbanism vă trasează obligaţia de a plăti impozitul pe teren şi pe clădire.” Am luat avizul, l-am recitit şi aşa era. Semnasem ca primarul, pe baza asigurărilor d-lui Dumitraşcu că “asta-i tot”. Am încercat să o întoarcem pe toate părţile, am cerut ca primăria să îşi asume aceste taxe în calitatea sa de partener în proiect, că acesta este un demers non-profit, antreprenoriat social, protecţia mediului, că este pentru locuitorii sectorului, că tot ce s-a încasat a fost folosit pentru salariile operatorilor şi celelalte cheltuieli administrative, ba am mai venit şi cu bani de la sponsor … Toate adresele şi scrisorile noastre către primar au rămas fără răspuns. Obligaţia legală de a răspunde în 30 de zile? Noi să fim sănătoşi. Istoria va consemna doar banii blocaţi şi apoi luaţi din cont (pentru toţi cei 100 de metri pătraţi, plus penalităţile de întârziere) şi afirmaţia Directorului DITL S3: “Ce să vă fac dacă vă conduceţi prost afacerea?”

Episodul II – Gratis

Finalul lui 2012 avea să mă aducă încă o dată faţă în faţă cu reprezentanţii unei instituţii de stat, tot legat de Cicloteque. De această dată am fost somaţi (nici mai mult nici mai puţin) de la Dr Diana Petrescu, Director, Direcţia Juridică, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, să ne ridicăm în termen de 24 de ore centrul de închirieri din curtea facultăţii, primul din reţeaua Cicloteque, deschis în 2008, întrucât acordul a expirat. Nu m-am panicat, căci nu era primul an în care aveam de-a face cu d-na dr, m-am invitat la o întâlnire şi din nou discuţia s-a orit la bani: dacă vrem să continuăm trebuie ca studenţii şi toţi angajaţii Universităţii să primească gratuitate. Lăudabilă iniţiativă, zic, dar haideţi să vă explic. Şi dă-i iar cu sustenabilitatea, că dacă nu plătesc ei, utilizatorii, atunci cine, că taxele oricum sunt mici şi reduse la jumătate pentru studenţi … Nimic. Ori gratuit, ori strângeţi şi-i luăm pe “ceilalalţi“. Am amânat până acum, în primăvară, decizia finală, pentru a încerca să găsim o altă sursă de finanţare pentru acoperirea respectivelor costuri. N-am găsit, aşa că am strâns, lăsând cale liberă pentru “ceilalţi”.

Episodul III – Comerţ ambulant

Luna martie a acestui an ne-a adus o nouă somaţie, legată tot de Cicloteque, de data aceasta din partea ALPAB, Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti. Şi acolo expirase un acord, pentru centrele Cicloteque din Herăstrău şi Tineretului, şi de acolo trebuia să zburăm în 24 de ore sau urma să plătim scump. Şi la ALPAB s-a schimbat conducerea astă vară, mă gândesc, aşa că fac repede o cerere de prelungire a acordului şi o trimit. Răspuns a venit, sec: “[…] nu putem da curs solicitării dumneavoastră. Ocuparea domeniului public, pentru comerţ ambulant, se face doar în baza unei licitaţii de ocupare domeniu public. Cu deosebită consideraţie, Director General Bogdan Peter Tănase”. Pun mâna pe telefon şi solicit o întâlnire cu Adriana Voiculescu, Serviciul Urmărire Contracte, co-semnatară a refuzului. Discuţia agreabilă, doamna, asemenea, problema aceeaşi: banii. Că vin mulţi şi fac cereri, fac comerţ şi se umplu de bani prin parcuri. Explică iar cum e cu non-profitul, cu încurajarea mersului pe bicicletă, pentru un oraş mai verde, că şi dumneavoastră lucraţi pentru parcuri … Doamna ridică din umeri, zâmbeşte cald şi tace. E clar. Nu-mi rămâne altceva de făcut decât să cer condiţiile de participare la licitaţie. Surpriză: nu există! Acum se lucrază la ele. Când vor fi gata? Nu se ştie. Normal.

Am dus acest refuz, cu absurdul lui cu tot, mai departe, chiar la Primăria Municipiului Bucureşti, pe masa Primarului General. De acolo a coborât un etaj, până la Direcţia Transporturi, apoi încă unul, până la Serviciul Sistematizarea Circulaţiei, unde se află şi acum, în aşteptarea deciziei şi semnăturii … primarului general (care trebuia să se întoarcă astăzi).

Episodul IV – Afacerea

Dar până la decizia primarului, ieri am fost să solicităm avizul Comisiei de Ordine Publică pentru o plimbare colectivă cu bicicletele pe 20 aprilie şi ce aflăm (fără legătură cu cererea în discuţie, pur şi simplu discutau membrii comisiei între ei): nu va mai fi voie să se circule cu bicicleta prin parcuri pentru că a expirat contractul X (n-am reţinut cu cine). Iar?! Dar a mai fost discuţia asta şi acum cinci ani, când s-a dat voie! Ei bine, s-a revenit asupra deciziei. Să însemne asta, (dincolo de toate celelalte probleme), că s-a zis şi cu închirierea de biciclete în parcuri? Vom vedea.

Şi am mai aflat ceva de la reprezentantul poliţiei în comisie, un domn chiar tânăr, care pe un ton sfătos ne-a spus: “Ştiţi şi dumneavoastră cum e de fapt (aici doar că nu ne-a făcut cu ochiul), toate marşurile astea sunt nişte afaceri. De fapt toate asociaţiile astea iau bani de la firme care-şi vând produsele.” Prin urmare, a continuat, se lucrează la o Hotărâre de Consiliu General (a II-a, după cea cu interdicţia mersului cu bicicleta prin parcuri) ca pe viitor să se aprobe marşuri sau alte forme de manifestări colective ale bicicliştilor doar o dată pe lună. De ce? M-am întrebat. Apoi, brusc am avut un flashback cu toate episoadele acestui serial.


Epilog – Dezvăluirea averilor şi bâta minerilor

Pe la începutul anilor ’90 circulau ştiri despre “ăia care îşi iau maşini pe fundaţie”. Ţineţi minte? Nu mi-am pus niciodată problema cât era poveste şi cât era adevăr. Până acum. Tehnica demonizării publice a unor persoane sau instituţii prin “dezvăluirea” avuţiei obţinute “pe spinarea poporului” este veche. Era politică de stat pe vremea lui Ceauşescu, atunci când ne erau prezentate “ţările capitaliste”(rostit cu dispreţ). Culmea ironiei, chiar familia Ceauşescu a păţit acelaşi lucru în 1990. Vă mai amintiţi “robineţii de aur” din casa lui Zoe?La invazia minerilor în Piaţa Universităţii şi apoi în sediile partidelor sau în casa lui Ion Raţiu, scenariul a fost acelaşi: “s-au găsit averi, valută, maşini de tipărit bani …” Mă gândesc acum că şi sectorul ONG a fost victima aceleiaşi tehnici de subminare în anii ’90. Dezvăluirea averilor şi bâta minerilor s-au dovedit a forma un duo imbatabil. Poate de aceea nu avem azi o societate civilă puternică, iar asupra ei pluteşte, încă, un soi de suspiciune. Mai ales că scenariul pare că se repetă, ca un refresh după douăzeci de ani, care să cuprindă şi tinerii militanţi sau simpatizanţi apăruţi între timp. Şi, coincidenţă sau nu, la putere acum este PSD, acelaşi FSN din perioada 1990 – 1996, un partid căruia îi plac majorităţile zdrobitoare, aspirând poate la cele 100 de procente cu repetiţie ale PCR-ului de pe vremuri. Acelaşi PSD care în 2011 organiza la Palatul Parlamentului o mare întâlnire – cu un prezidiu format din Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Victor Ponta – cu organizaţiile de mediu din ţară, pentru a afla problemele arzătoare, pentru a le include pe agenda electorală şi apoi în programul de guvernare. Le-au aflat, au câştigat alegerile şi cam atât.

Dar, scuturându-mă de accesul de paranoia, încerc să redevin obiectiv şi să pretind că totul este doar o neînţelegere, iar cei de mai sus chiar se vor lămuri în urma unor explicaţii raţionale de tipul “Răspundem ascultătorilor”, aşa că vin şi spun: Domnule Director DITL S3, Cicloteque nu este o afacere, nici o formă de comerţ ambulant, domnule Tănase, este un proiect de antreprenoriat social cu efecte pozitive asupra mediului. Poate fi încadrat – dar nu conform terminologiei din legislaţia românească – la capitolul economie socială (social business), ceea ce înseamnă că nu face profit nu pentru că este prost condus ci pentru că scopul său este altul, acela de a promova mersul pe bicicletă ca mijloc de transport alternativ, sustenabil şi nepoluant în marile oraşe, supra-aglomerate şi extrem de poluate de trafic, ale României. Perceperea de taxe modice de închiriere – d-nă Dr Petrescu şi d-le Tănase – respectă un principiu conform căruia lucrurile trebuie oferite la justa lor valoare (principiu încălcat de toate pomenile pre-electorale, decontate post-electoral) şi acoperă o necesitate, cheltuielile recurente cu livrarea serviciului. Restul costurilor sunt acoperite – domnule poliţist – prin sponsorizări de la companii private, practică perfect legală, care nu transformă astfel de iniţiative ale sectorului ONG în “afaceri” (rostit cu dispreţ) ci îi oferă acestuia o sursă de finanţare (pentru multe organizaţii, singura) pentru proiecte adresate unor cauze sociale şi de mediu, în tratarea cărora instituţiile statului sunt depăşite. Sunt aşadar un sprijin pentru stat, o contribuţie importantă, inclusiv la nivel de taxe şi impozite (identic celor din mediul de afaceri) plătite la bugetul de stat, pentru a acoperi, printre altele, salariile bugetarilor.

În concluzie, stimaţi “aleşi”, “numiţi politic” şi funcţionari publici, susţinerea prin decizii favorabile şi bunăvoinţă a activităţii ONG-urilor, chiar şi sprijinite financiar de firme şi companii, este şi în interesul dumneavoastră. Credeţi-mă pe cuvânt.

:: sursa – mitrana.ro

Ajută teleportarea lucrurilor pe bicicletă în București la High Life Bistro!

scris de Cicloteque pe 29-03-2013 în Biciclete, Biciclişti, Comunitate, Gadgets, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , , , , , , , ,

Curierii bicicliști de spiță nobilă de la Tribul vor să accelereze și mai mult deplasarea lucrurilor pe care le ai de livrat în București cu ajutorul transportului nepoluant. Cum? Printr-o aplicație pentru telefonul mobil numită sugestiv Aplicația de teleportare. Dar pentru asta e nevoie de ajutorul tău!

Dacă mergi în Piața Victoriei la High Life Bistro după ora 16.00 și spui că ai venit din partea Glazeon, vei putea dona gratuit din partea localului 10% din valoarea notei de plată către cauza Tribul! Vei primi un cartonaș cu un cod pe care-l poți introduce pe glazeon.com și gata – teleportarea devine cu un pas mai posibilă.

Curierii Tribul sunt primii și singurii curieri urbani din capitală care merg exclusiv pe biciclete la livrări și donează 10% din valoarea livrărilor către Asociația MaiMultVerde pentru a susţine proiecte ce promovează pedalatul urban prin Rețeaua Cicloteque.

Până acum ei au salvat 3 tone de CO2 din atmosferă prin livrările pe biciclete și au ajutat cu succes la transportul nepoluant al scrisorilor și coletelor peste o sută de companii și persoane fizice. Haideți să-i ajutăm să construiască un teleportor de mare ajutor! Ne vedem la High Life.

Mergi cu bicicleta? Participă la recensământul bicicliștilor!

scris de Cicloteque pe 11-02-2013 în Advocacy, Biciclişti, Comunitate, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

-2E timpul să aflăm câți bicicliști și bicicliste sunt în România. Câți bicicliști suntem? este întrebarea din spatele proiectului care vrea să ofere o cifră reprezentativă și cu valoare reală a numărului de bicicliști autohtoni.

Te numeri printre ei? Atunci e important să intri pe www.catibiciclistisuntem.ro și să completezi în maximum 5 minute chestionarul biciclistului urban. Indiferent că pedalezi zilnic sau ocazional, că deții propria bicicletă sau te plimbi cu cele de la centrele de închiriat sau prieteni, te invităm să îți înscrii efortul cu pedale pe site!

  • De ce vrem să răspundem la întrebarea ”Câți bicicliști suntem?”

Pentru că nicio autoritate dintre cele avizate nu o face… Pentru că e important să știm câți suntem ca să ne putem obține și apăra drepturile de mobilitate în traficul rutier, garantate prin lege. Nu în ultimul rând, pentru că bicicliștii pot crea un viitor mai sănătos împreună, fără poluare, aglomerație și claxoane, sau oameni stresați de deplasare.

În România nu există nici un fel de statistică referitoare la numărul de bicicliști înregistrați la nivel urban. Iar asta ne face vulnerabili în fața nepăsării autorităților. Un recensământ al bicicliștilor ne poate face mai vizibili pentru toți cei din jur.

  • Efecte negative ale lipsei recensământului bicicliștilor

-1Lipsa unor cifre oficiale și concrete referitoare la numărul bicicliștilor din orașele din România este principalul motiv pentru care investițiile în infrastructuri adecvate ( piste de biciclete pe șosea, rasteluri, semafoare etc.)  întârzie să se producă. Institutul Național de Statistică nu deține nici un fel de cifre oficiale referitoare la câți folosim bicicleta ca mijloc alternativ de transport în mediul urban. “O trecem (n.r. problema lipsei unor date statistice) pe ordinea de zi la următoarea ședință. Sperăm să se rezolve”, ne spune Ileana Stroia, de la biroul de statistică al INS.

Această lacună de contabilitate este adesea folosită ca pretext de reprezentanți ai administrației publice pentru a justifica lipsa investițiilor în infrastructură pentru bicicliști. Reamintim cazurile declarațiilor lui Carmen Dincă, purtător de cuvânt al Administrației Străzilor, sau primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

  • Efecte pozitive ale participării tale la recensământ

Prin intermediul platformei catibiciclistisuntem.ro, intenționăm să realizăm un recensământ cât mai fidel al bicicliștilor din marile orașe ale României. Disponibilitatea unor cifre statistice concrete este de folos atât municipalităților pentru a dezvolta infrastructuri ce țin cont de această realitate socială, cât și grupurilor de lobby care pot opera cu date palpabile atunci când solicită celor dintâi drepturi mai multe pentru bicicliști. Nu în ultimul rând, cifrele acestui recensământ sunt de folos fiecărui biciclist ca răspuns atunci când are sentimentul că este perceput și tratat ca un personaj exotic în traficul urban.
Click here
Recensământul online al bicicliștilor de pe www.catibiciclistisuntem.ro este o inițiativă Portocala Mecanică, cu sprijinul Cicloteque, Tribul, Bița Color, CBB, Bate Șaua să Priceapă Iapa, FreeRider, DirtBike, SKirt Bike, Kite Bike, TOTB.ro, Turific!, Cycling Romania, Veloruția, Green Revolution, Pegas, La Vita e Velo.

:: înscrie-te pe catibiciclistisuntem.ro