Noutăţi Cicloteque

Cicloteque

Cel mai european Calendar Biciclist

scris de Cicloteque pe 20-12-2012 în Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

După momente excelente petrecute pe bicicletă alături de voluntari în zece orașe europene anul trecut, a apărut CALENDARUL BICICLIST 2013 la inițiativa ”Volunteers of Cycling Academy”(VOCA).

Bucureștiul este unul dintre cele zece orașe, reprezentat de MaiMultVerde prin Cicloteque, și îl găsiți la pagina lunii Octombrie. Imaginea este de la lansarea centrului Cicloteque din Parcul Titan, iar biciclista chic care pedalează este Raluca Lăzăruț.

:: mulțumim George Hari Popescu de la bicla.ro pentru idee și implicare în realizarea calendarului!

Pentru cei care iubesc pedalatul pe biciclete și vor să îl privească pe perete, calendarul poate fi în curând comandat în Magazinul MaiMultVerde. Fondurile strânse din vânzarea calendarelor vor fi folosite exclusiv pentru acțiunile de reîmpădurire din țară, susținute alături de voluntarii Asociației MaiMultVerde.

Volunteers of Cycling Academy”(VOCA) este un program Gruntvig  care durează timp de doi ani ( în perioada septembrie 2011 – iunie 2013) în zece mari oraşe europene. Procesul educaţional şi schimburile de experienţă pe două roţi au loc în Spania, Portugalia, Austria, Danemarca, Ungaria, Bulgaria, Slovenia, Cehia, Polonia, Irlanda şi Cipru.

VOCA îşi propune să îmbunătăţească calitatea sistemelor de bike-sharing din oraşele europene, a infrastructuriroi bicicliste şi a modului de deplasare alternativă urbană, prin studiul exemplelor şi particularităţilor sistemelor din fiecare locaţie şi prin schimbul de experienţă între principalii actori ce implementează sistemele de bike-sharing.

Cicloteque

Dăruiește o biță și Cicloteque îți oferă un abonament VIP în 2013!

scris de Cicloteque pe 14-12-2012 în Biciclete, Concurs, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , ,

Vrei să pedalezi gratuit multe ore pe bicicletele de la centrul de închirieri Cicloteque anul viitor? Premiem cu un abonament VIP în valoare de 100 de lei un biciclist sau o biciclistă dintre cei care aleg să doneze în cadrul inițiativei Oferă în dar o Biță fonduri care sunt folosite pentru cumpărarea bicicletelor copiilor diagnosticați cu autism.

Oricine face o donație în valoare de 50 de lei poate câștiga abonamentul Cicloteque de 100 de lei sau marele premiuo bicicletă desenată de artistul Dan Perjovschi și făurită de cei de Bița Color.

Cu abonamentul VIP Cicloteque poți pedala în voie prin oraș 20 de ore (sau 40 de ore dacă ești student sau pensionar) și poți returna bicicleta la oricare dintre stațiile din Rețeaua Cicloteque ( în București și Oradea).

Câștigă-ți libertatea de mișcare și ofer-o și copiilor care au atâta nevoie de ea cu o donație caritabilă pe oferaobita.wordpress.com.

—–> AFLĂ AICI CUM POȚI DONA

Pe 20 decembrie 2012 vom anunța câștigătorul abonamentului VIP Cicloteque în cadrul unui eveniment special organizat de Bița Color în spațiul Carol 53 din capitală, cât și pe pagina de Facebook Cicloteque.

Oferă ca să poți fi răsplătit. Intră în concurs!

 

 

 

Cicloteque

Banda bicicliștilor bucureșteni și-a motivat existența pe două roți cu multă pasiune!

scris de Cicloteque pe 30-10-2012 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Masa critică, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , ,

1200 de bicicliști care folosesc frecvent bicicleta ca mijloc de transport alternativ în capitală au arătat că nu mai pot fi ignorați. Nu au făcut-o neapărat din ambiție, cu tendențiozitate sau încrâncenare, în ciuda mesajelor tranșante, a bannerelor și afișelor care au fost defilate în spiritul ironiei și reflexivității. Situația reală depășește cu siguranță limita toleranței celor mai buni dintre  ‘samaritenii’ pedalatori…

Marșul ”Existăm și-o să avem bandă” a fost unul cât se poate de firesc pentru cât de mult a evoluat în ultimii ani cultura bicicletei în România și în București, în raport invers proporțional cu rezultatele autorităților de a crea o infrastructură decentă și civilizată pentru această categorie de participanți în trafic. O categorie care nu ridică amprenta poluării la cote alarmante pentru un oraș european, care nu riscă atât de multe accidente mortale și care, culmea pentru conducătorii auto, devine mai eficientă temporal și spațial în peisajul deplasării urbane.

Acești oameni minunați și bicicletele lor s-au regăsit deseori împiedicați de a se manifesta liber din cauza metehnelor locale: dezinteresul, nepăsarea, corupția, bădărănia, lucrul făcut de dragul facerii – vezi cazul pistelor de biciclete – și lista poate deveni mult mai lungă. De ce au ales să se expună, să se lupte pentru picătura din ocean, să spere într-un viitor normal și tolerant AICI?

Răspunsurile sunt diferite de percepția fiecăruia dintre noi, condiționată probabil de factori culturali și de subiectivism. E oare adevărat că nebunia sau credința unei minorități poate schimba efectul (de turmă?) majoritar? Ceea ce s-a observat cu certitudine în timpul marșului este că unitatea bicicliștilor prin diversitatea înfățișării și preocupărilor lor poate și va aduce schimbări orașului în care cu toții trăim. Fiți cu ochii pe noi, EXISTĂM!

*Cicloteque s-a alăturat inițiatorilor marșului Existăm și-o să avem bandă și a oferit gratuit biciclete pentru cei care au dorit să participe pe două roți la eveniment. Rețeaua Cicloteque face parte din susținătorii Comunității Bicicliștilor din București din 2011.

 

 

Cicloteque

Centrele Cicloteque din capitală se închid din 28 octombrie pentru sezonul rece

scris de Cicloteque pe 25-10-2012 în Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , ,

Centrele din Rețeaua Cicloteque din București vor intra în hibernare pentru lunga vacanță din sezonul rece începând de duminică, 28 octombrie.

Așadar, retragem la căldurică bicicletele în sezonul de iarnă. Ne revedem la pedale sezonul viitor, cu chef de hoinărit pe drumurile şi prin parcurile oraşului.

:: bicicletele mai pot fi închiriate în Oradea pe www.cicloteque.ro/oradea

Vă mulțumim că ați pedalat cu noi în capitală și anul acesta!

Cicloteque

Lecția de pedalat de la Maribor

scris de Cicloteque pe 24-10-2012 în Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , ,

Acest text este scris de George Hari Popescu, inițiator bicla.ro și participant în cadrul programului Volunteers of Cycling Academy (VOCA) de la Maribor alături de Cicloteque!

De fiecare dată cînd vizitez orașe europene și văd infrastructură viabilă pentru bicicliști, mă întreb: de ce nu și la noi, dacă e atît de simplu? Ce nu știam eu și nu știți mulți dintre voi este că n-a fost dintotdeauna așa de bine.

În Maribor (Slovenia), ca și în alte orașe europene (nu neapărat membre ale Uniunii Europene), a fost nevoie de eforturi din partea organizațiilor, a cetățenilor și a autorităților locale.

Între 3 și 8 octombrie, am participat la întîlnirea din Maribor a proiectului Volunteers for Cycling Academy(VOCA), din partea Asociației Mai Mult Verde. Am pus Europa la cale, am socializat cu bicicliști din mai multe țări, am mers mult cu bicicleta.

Ciclismul urban în Maribor

O jumătate de zi a fost dedicată unei plimbări în grup prin oraș, pentru a observa ce s-a făcut bine și rău în infrastructura pentru cicliști din Maribor. Alături de Tomaž Guček și Matej Pehnec, am urmărit cu toții pistele, am trecut prin intersecții ușoare și dificile, am oprit la semafoare și am primit explicații.

Maribor este presărat cu piste, dar ele nu acoperă tot orașul. Unele sunt pe trotuar, altele pe stradă și sunt delimitate prin linii albe sau zgură roșie. Ni s-a explicat că pistele au fost trasate prin redimensionarea spațiului dedicat pietonilor și automobilelor, nu prin lărgirea străzilor. A fost un fel de compromis tacit, nu au existat negocieri între cele trei categorii de cetățeni.

Ca și în București, multe mașini erau parcate pe trotuar. Nu numai că era imposibil să pedalezi pe lîngă ele, dar acestea “mîncau” din spațiul pietonilor. Pe multe artere rutiere din oraș, locurile de parcare pentru mașini au fost mutate pe stradă, o bandă fiind alocată acestui scop și instituindu-se sensuri unice. În această situație, este inadmisibil acum pentru șoferi să mai parcheze pe trotuar. În timpul plimbării noastre, o mașină staționată pe pistă tocmai era ridicată de serviciul special al orașului, iar două mașini de aprovizionare parcate în fața magazinelor au atras admonestări din partea noastră și a altor bicicliști.

Nu este ușor să pedalezi în Maribor, dar nu este atît de dificil ca în București. Cel mai important este să fii atent tot timpul: pe trotuar, încă sunt pietoni care merg pe piste din cauză că nu-și dau seama că încalcă spațiul pentru biciclete sau pentru că nu au loc, iar pe stradă mașinile trec uneori foarte aproape de tine. Majoritatea pistelor de pe trotuar sunt de un metru și ceva lățime, dar sunt destule zone în care trotuarul este destul de lat încît să depășești linia cu bicicleta.

Două detalii mi-au atras atenția: sunt multe sensuri giratorii și multe semafoare. Practic, pedalezi cu un anumit ritm și, exact cînd simți că te deplasezi mai repede decît cu automobilul, trebuie să faci un ocol de cîțiva metri în sensul giratoriu sau să te oprești la culoarea roșie a semaforului.

De fapt, Tomaž și Matej ne-au explicat că infrastructura pentru bicicliști încă nu este văzută în Maribor ca o necesitate, ci ca un alt lucru care trebuie rezolvat în privința traficului rutier, printre multe altele. De aceea, sunt dese situațiile în care biciclistul trebuie să acorde prioritate în intersecții automobilelor sau în care traversarea pe același sens de mers se poate face numai ocolind întreaga intersecție.

Cu toate acestea, există înțelegere pe stradă. Șoferii ne-au claxonat doar de foarte puține ori și pe bună dreptate, pentru că unii bicicliști din grupul nostru preferau să pedaleze paralel cu alții, pentru a sta de vorbă. Cînd am pedalat singur, n-am fost claxonat, ironizat sau bruscat. Uneori, normalitatea este fascinantă. Pe de altă parte, chiar și în Maribor trebuie încurajați mai mulți oameni să iasă cu bicicleta, pentru ca pistele să fie amenajate exclusiv pe străzi și infrasructura să se îmbunătățească.

Dacă mergi acum cu bicicleta în Maribor, fii sigur că vei putea pedala în siguranță pînă la destinație și că acolo vei găsi un rastel, indiferent dacă sosirea este în fața unui restaurant, a unei clădiri de birouri, a unei școli sau la periferie.

Bune practici

Marian Ivan a spus la un moment dat că nu se pot culege bune practici din București. Dar se pot culege rele practici și este un lucru binecunoscut că se poate învăța din greșeli.

La discuțiile din Maribor, Bucureștiul a apărut de multe ori, dar nu mereu în contexte măgulitoare. Suntem în poziția de învățăcei și avem de acumulat o mulțime de cunoștințe: cum se negociază cu autoritățile locale, cum organizăm proteste, cum trasăm benzi pe stradă ș.a.m.d.

Dacă ar fi de învățat, în Maribor se pot învăța multe: toleranță, fonduri investite în domeniile care fac viitorul să pară mai interesant, organizații care profită de pe urma faptul că orașul lor a fost declarat capitală culturală europeană.

Despre VOCA

Volunteers for Cycling Academy este un proiect finanțat de Grundtvig Lifelong Learning Program (LLP) al Uniunii Europene, linia de proiecte în parteneriat. Proiectul a început în august 2011 și se va termina în iulie 2013. Printre activitățile din cadrul lui, se află întîlnirile periodice în fiecare dintre orașele partenere.

Unele dintre scopurile proiectului VOCA sunt:

  • împărtășirea de experiențe și cunoștințe despre activitățile sociale menite să îmbunătățească unele condiții pentru cicliștii din UE
  • identificarea problemelor care stau în calea dezvoltării infrastructurii
  • colectarea și publicarea bunelor practici în infrastructură, promovare, educație și participare publică
  • colectarea celor mai stringente nevoi ale bicicliștilor din Europa

Detalii despre schema de finanțare, pe site-ul maimultverde.ro.

Cicloteque

Scoatem artileria biciclistă grea la marș prin capitală!

scris de Cicloteque pe 22-10-2012 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Masa critică, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , ,

Existăm și-o să avem bandă! e strigătul de luptă a bicicliștilor bucureșteni și din țară care vor să obțină condiții prielnice și civilizate de circulație în trafic.

Comunitatea Bicicliștilor din București , din care face parte ca susținător activ și Cicloteque, a strâns într-un glas nemulțumirile, dar și speranțele realiste ale unui viitor biciclist mai bun într-o capitală europeană.

Timp de trei ore sâmbătă, 27 octombrie, între orele 10:30 – 13:00, bicicliștii vor protesta împotriva infrastructurii velo defectuoase din capitală, care nu permite ca mersul pe bicicletă să devină o alternativă viabilă și durabilă de transport alternativ.

Marșul reclamă ineficiența a 100 de kilometri de piste amplasate pe trotuare și declarate ilegale de către Brigada Rutieră București.

Traseul va include câteva artere importante ce conectează Piața Constituției de Piața Unirii – Piața Alba Iulia (punctul de plecare) – Piața Muncii – Piața Victoriei – Parcul Izvor (finish), participanții își propun să arate că locul bicicletei e pe carosabil și că bicicliștii bucureșteni merită un sistem de căi de acces gândit după standarde europene.
Cicloteque vă va ține la curent cu evenimentele, dar cel mai indicat este să veniți la centrele din Rețea dacă nu aveți o bicicletă sau să participați cu propriile două roți! Este unul dintre cele mai importante evenimente organizate de bicicliști pentru drepturile celor care iubesc mersul pe bicicletă. Vă așteptăm cu drag!
Cicloteque

Toamna surprizelor la centrele Cicloteque

scris de Cicloteque pe 22-10-2012 în Prin oraş, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , ,

Cei care au vrut să profite de ultimele zile călduroase ale acestui an şi să se plimbe cu bicicleta au avut ocazia să le întâlnească la centrul Cicloteque din Parcul Titan pe Cosmina Păsărin, Aylin Cadîr sau Sânziana Negru.

Fetele au fost, pe rând, operatoare în centre, aşa că le-au închiriat biciclete amatorilor de mişcare în aer liber. Ele au discutat cu utilizatorii, le-au verificat bicicletele ca să se asigure că totul este în regulă şi apoi le-au înmânat doritorilor.

:: citește mai multe detalii și vezi mai multe fotografii în Comunicatul de Presă

Cicloteque

Închirieri biciclete gratuite și la jumătate de preț cu Cicloteque în Săptămâna Mobilității Europene

scris de Cicloteque pe 21-09-2012 în Biciclete, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

De Ziua europeană fără mașini din Săptămâna Mobilității Europene avem surprize și cadouri cu două roți la închirierea bicicletelor din Rețeaua Cicloteque din București și Oradea.

Cicloteque se alătură sâmbătă, 22 septembrie și duminică, 23 septembrie, comunității europene a promotorilor deplasării cu mijloace de transport nepoluante și vă invită să veniți la centre ca să pedalați și să vă bucurați de super-ofertele aniversare:

  • abonații Cicloteque care au cont pe cicloteque.ro vor primi o oră gratuită de pedalat bicicletele noastre sâmbătă între orele 12.00 – 18.45. Ei își pot rezerva online bicicleta în urma autentificării în cont pe www.cicloteque.ro!
  • utilizatorii care nu au încă un cont Cicloteque, dar au închiriat în trecut biciclete direct de la centrele din București sau Oradea vor avea posibilitatea să închirieze biciclete la jumătate de preț (reducere 50% din tariful ‘Închiriere Test’)
  • cei care nu au închiriat până acum biciclete Cicloteque și nu au un cont, dar vor să încerce serviciul de închirieri de ‘Ziua fără mașini’ sunt așteptați cu drag la oricare dintre cele 6 centre din țară și vor primi o oră gratis la o oră închiriată cu plată* (tarif normal).
*tarifele pentru care se aplică reduceri și gratuități pot fi consultate la www.cicloteque.ro/oradea/tarife/ (Oradea) și www.cicloteque.ro/tarife (București). Centrele Cicloteque din Oradea și din capitală sunt deschise sâmbătă și duminică, 22 și 23 septembrie 2012, între orele 12.00-20.00.
Săptămâna Mobilității Europene se desfășoară în toate marile orașe de pe continent și trage un semnal de alarmă asupra poluării cu gaze de eșapament provenite prin folosirea excesivă a automobilelor.

În prezent, aproape 40 % din emisiile de dioxid de carbon provenite din sectorul transporturi sunt produse de utilizarea autovehiculelor personale pentru deplasarea în mediul urban. Alternativa unui transport eficient și curat – transportul în comun sau mersul pe bicicletă – ar putea contribui la reducerea substanţială a aglomerării traficului rutier, poluării aerului, îmbolnăvirilor şi zgomotului.

 

Prin serviciile centrului de bike-sharing CiclotequeMaiMultVerde şi UniCredit Ţiriac Bank propun o soluţie directă de transport alternativ pentru a reduce emisiile cauzate de traficul rutier.La 10 kilometri parcurşi, o bicicletă va reduce dioxidul de carbon pe care l-ar fi emis un autovehicul pe aceeaşi distanţă cu 1500 de grame. Folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ pentru deplasarea în oraş este deja o măsură adoptată eficient în foarte multe capitale europene, iar Bucureştiul a păşit de curând pe acelaşi drum.

Vă așteptăm cu drag la pedale pe 22 septembrie!

Cicloteque

Ce alegi? Drumuri verzi ca-n Copenhaga sau negre ca-n Bucureşti ? (l)

scris de Cicloteque pe 20-09-2012 în Advocacy, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Text scris de Marian Ivan, membu fondator al Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în Romania – OPTAR - și participant în cadrul programului Volunteers of Cycling Academy (VOCA) de la Copenhaga alături de Cicloteque!

 Dacă rogi membrii unui grup de biciclişti urbani să asocieze cuvintele “oraş” şi “bicicletă”, Copenhaga şi Amsterdam vor fi imaginile care le vor veni cel mai des în minte. De aceea, când am primit oferta celor de la MaiMultVerde (prin Cicloteque) să merg în Copenhaga, răspunsul era previzibil.

Oferta suna cam aşa: zburam împreună cu Florin Ştiucă (Cicloteque) spre Copenhaga unde aveam să participăm la Conferinta VOCA (Volunteers of Cycling Academy) ce urma să se desfăşoare în perioada 23-26 august 2012.

Gândul că aveam să vizitez oraşul despre care ştiam că are o infrastructură impecabilă pentru biciclişti m-a făcut să-mi înving teama de a călători cu avionul.

Aşa că pe 22 august, aprope de miezul nopţii, aterizam în Copenhaga. Mi-au trebuit vreo două zile să înţeleg…

Să vă explic…

În prima zi, fiecare echipă (a celor 10 ţări participante) a prezentat materialele pregătite. Tema întâlnirii era: “Bune practici, rele practici”- Good/Bad Practices. Mai e nevoie să precizez că era vorba despre modul în care autorităţile din ţările respective stimulau sau descurajau mersul pe bicicletă ?

Am remarcat că toţi participanţii vorbeau în prezentările lor despre colaborarea dintre politicieni şi cetăţeni în scopul îmbunătăţirii vieţii în mediul urban. Se punea accent pe scăderea poluării, pe creşterea mobilităţii urbane, pe scăderea traficului auto, pe creşterea siguranţei participanţilor vulnerabili din trafic…

Da, cunoşteam toate aceste lucruri. Avem şi noi o Strategie Națională care are aceleaşi obiective. Mi-am dat seama că specialiştii din România, fie că lucrează în administraţie (parte din Consiliul Interministerial care a conceput Strategia), fie că activează în diverse ONG uri, sunt bine pregătiţi şi informaţi.

Însă la ce este bună munca unor specialişti dacă politicienii români o ignoră ?
Pe cine reprezintă politicienii români când iau decizii contrare intereselor şi voinţei cetăţenilor ?

Nu… La Copenhaga n-am avut cum să prezentăm un ghid de “bune practici”. Am vorbit despre Sibiu, am amintit despre Braşov… Râmnicu-Vâlcea… Dar ce puteam spune “de bine” despre infrastructura pentru biciclişti din Bucureşti ?

Mi-a rămas întipărit în minte momentul în care, la sfârşitul prezentării, Florin a anunţat:
“… şi acum, fotografii din Bucureşti.”

Cu toate că prezentările urmau să fie distribuite între participanţi, oamenii n-au avut răbdare. Au pus mâna pe telefoane, aparate foto, camere video şi s-au pregătit să imortalizeze ceea ce bănuiau că va fi “momentul zilei”. Iar imaginile din Bucureşti nu i-au dezamăgit.

 

Politicienii din România nu se implică în susţinerea şi promovarea bicicletei ? Cetăţenii au fost informati despre costurile pistelor ? Ce au făcut politicienii şi edilii din Bucureşti după ce pistele periculoase au început să fie desfiinţate ?

Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde politicienilor le pasă de cetăţeni.
Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde cetăţenii se interesează de modul în care politicienii administrează bugetele oraşelor. Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde politicienii au onoare.

A doua zi am vizitat Copenhaga. Trebuia să vedem cu ochii noştri infrastructura care a schimbat faţa oraşului.

Trăim în Bucureşti. Modul în care învăţăm să supravieţuim în acest oraş îşi pune amprenta asupra noastră. De exemplu, realizarea pistelor pe trotuarele din Bucureşti a favorizat apariţia categoriei de biciclişti care cred că este normal să pedalezi pe trotuare. Mai grav este ca şi unii şoferi cred asta, cu toate că ei ar trebui să cunoască prevederile Codului Rutier: bicicliştilor le este interzis să circule pe trotuare.
Trăim în oraşul în care autorităţile afirmă că “ (…) dacă mutăm şi bicicliştii pe carosabil o să iasă măcel”.
Eehhh… dintr-un astfel de oraş veneam eu. Iar acum pedalăm în Copenhaga.

Pentru că ştiam că cei mai mulţi dintre locuitorii din Copenhaga aleg să se deplaseze cu bicicleta, m-am gândit că ei se deplaseaza în viteză. Nu.

În Copenhaga oamenii se deplasează cu bicicleta ca şi cum ar merge la plimbare. Şi totuşi, de ce nu aleg să se deplaseaze cu maşina, având în vedere că străzile sunt goale?

Am pedalat… am întrebat… am privit…
Şi am înţeles.

Copenhaga este dată deseori ca exemplu pentru infrastructura pentru biciclişti bine pusă la punct. Dacă o să vă spună cineva “da, dar Bucureştiul nu e pregătit pentru piste pentru biciclişti”, înainte de a-l pocni, întrebaţi-l dacă ştie despre ce vorbeşte.

Trebuie explicat că niciun oraş din lume nu a fost construit special pentru traficul bicicliştilor, al autoturismelor sau… al trăsurilor. Dar fiecare oraş a avut edili care au identificat problemele urbei şi au aplicat măsuri în scopul îmbunătăţirii vieţii oamenilor.
Una dintre problemele cu care s-au confruntat secolul trecut toate marile metropole a fost congestia datorată creşterii traficului auto. Unele oraşe au întâmpinat această problemă în anii ’60… altele în ’70…Odată identificată problema, în încercarea de a se fluidiza traficul, prima dată s-au lărgit şoselele, s-au construit noi străzi, s-au făcut autostrăzi suspendate.

Şi pe moment… a funcţionat.

Însă, în scurt timp congestiile au reapărut. Şi atunci urbaniştii s-au luat cu mâinile de cap: făcuseră cea mai mare prostie. Şi-au dat seama că prin lărgirea străzilor au încurajat traficul auto. Aşa se face că numărul maşinilor în oraşe a crescut.

De atunci, în şcolile de urbanism, inclusiv în cele din România, se explică elevilor lecţia învăţată în urma greşelilor din trecut:

 

  • Dacă într-un oraş construieşti noi străzi deschise traficului auto, atunci numărul maşinilor va creşte.
  • Dacă într-un oraş vei face mai multe străzi pietonale, atunci traficul pietonal va creşte.
  • Dacă într-un oraş vei dezvolta infrastructură viabilă pentru biciclişti, atunci numărul bicicliştilor va creşte.

Nu este un secret. Este abecedarul urbaniştilor. E simplu, nu ?

Edilii din Copenhaga au aplicat aceste reguli simple iar astăzi culeg roadele: au străzi pline de oameni sănătoşi, zâmbitori, care trăiesc într-un mediu cu foarte puţină poluare.

Nu sunt vorbe aruncate în vânt… Potrivit unui sondaj din 2007, Copenhaga este capitala celor mai fericiţi oameni din Europa. Iar în competiţia pentru desemnarea Capitalei Verzi Europene pentru anul 2014 câştigătoare a fost desemnată Copenhaga.
O fi… din întâmplare ? Nu ! Nu e o întâmplare.

De aceea, locuitorii din Copenhaga s-au săturat de turiştii care se minunează de numărul mare de oameni care folosesc bicicleta.

Nu este un sport… Nu este “cultura”… Noi doar pedalăm. Asta ne-a spus un locuitor din Copenhaga de la care voiam să aflăm “secretul” oraşului unde peste jumatate din populaţie merge zilnic cu bicicleta.

În Copenhaga, toate străzile principale sunt prevăzute cu piste pentru biciclişti. Însă politicienii au vrut mai mult. Aşa au apărut în oraş “drumurile verzi” pentru biciclişti şi pietoni.

Deplasarea pe aceste rute îndeamnă oamenii să folosească bicicleta zilnic deoarece pot traversa oraşul mult mai repede decât cu maşina. Acest lucru este posibil deoarece “drumurile verzi” se intersectează foarte puţin cu traficul auto.

În plus, “drumurile verzi” sunt adevărate scurtături între cartiere. Dacă într-un oraş vei dezvolta infrastructură viabilă pentru biciclişti, atunci nuăarul bicicliştilor va creşte.
Acesta este “secretul” oraşului Copenhaga.

În Bucureşti, ca o replică la “drumurile verzi” din Copenhaga, edilii pregătesc “Drumul negru al Bucureştiului”. Este vorba de acel drum expres care urmează să crească traficul auto din Bucureşti (Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel -A1). Vă vine să credeţi că Primarul Municipiului Bucureşti, spijinit de o parte a Consiliul General al Municipiului Bucureşti, promovează un proiect de creştere a traficului auto într-un oraş paralizat de… traficul auto ?

Dacă într-un oraş construieşti noi străzi deschise traficului auto, atunci numărul maşinilor va creşte.
Însă oamenii de pe stradă nu sunt urbanişti. De aceea ei pot fi uşor minţiţi. Pentru că nimeni nu le spune că odată cu terminarea drumului expres numărul maşinilor din Bucureşti va creşte. La ce bun “să rezolvăm” congestia de pe Bdul Iuliu Maniu dacă întreg oraşul se va bloca ? Să aibă legatură faptul că proiectul este unul foooooaaaaaarte scump?
Cu mult mai puţini bani se pot lua măsuri care pot decongestiona întreg oraşul. Însă politicienii români nu ascultă cetăţenii. Şi ignoră specialiştii.

Este celebră fotografia care arată cât spaţiu ocupă nişte oameni daca s-ar deplasa cu autoturismele, autobuzul sau cu bicicletele.

Acestea sunt lecţii vechi pe care o lume întreagă le cunoaşte. Şi, spre bucuria mea, chiar şi şoferii sunt conştienţi că în Bucureşti trebuie să se pună accent pe încurajarea transportului alternativ (transportul în comun, cu bicicleta sau pe jos).

Aşadar… când aud pe cineva spunând că “n-o să vedem aşa ceva în Bucureşti”… îl contrazic. Bucureştiul, cu costuri minime, poate să aibă o infrastructură pentru biciclişti mult mai bună decât Copenhaga. Da… asta e ce am înţeles eu după două zile de pedalat prin Copenhaga.

-va urma-

 

Cicloteque

Vedete pe biciclete la centrele Cicloteque: Raluca Lăzăruț, Gianina Corondan și Vladimir Drăghia!

scris de Cicloteque pe 17-09-2012 în Prin oraş, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , , , ,

Dragi utilizatori Cicloteque, cei mai mulți dintre voi, cei care ați închiriat în ultima lună biciclete de la Cicloteque, au aflat surprizele pe care le-am ‘complotat’ alături de vedetele, susținătorii și prietenii Rețelei Cicloteque.

Timp de câteva ore, în diferite zile ale săptămânii, Raluca Lăzăruţ (Kanal D), Gianina Corondan şi Vladimir Drăghia au luat locul operatorilor din centre şi le-au făcut treaba, în scopul de a promova mersul pe bicicletă şi beneficiile acestuia.

Cei care au vrut să se plimbe cu bicicleta prin Parcul Herăstrău s-au întâlnit cu Gianina şi Raluca, de la care au putut închiria acest mijloc de transport nepoluant. Timp de câteva ore, vedetele au discutat cu utilizatorii mai vorbăreţi, au operat închirierile în sistemul Cicloteque, au verificat bicicletele ca să se asigure că totul este în regulă şi apoi le-au înmânat utilizatorilor.

În Parcul Tineretului, Vladimir Drăghia a luat locul operatorului la centru şi a ţinut neapărat să testeze bicicletele Cicloteque pentru a se asigura că funcţionează perfect.

________________________________

Centrele sunt deschise în fiecare zi a săptămânii între orele 12.00 şi 20.00. Închirierea bicicletelor se poate face direct în centre şi online pe site-ul www.cicloteque.ro, urmând trei paşi simpli: înregistrarea, crearea unui cont şi plata prin e-payment sau online banking. Tarifele sunt foarte avantajoase: 10 lei/oră pentru închiriere test sau 2 lei pe oră pe baza unui abonament.

Împreună cu bicicleta, utilizatorul primeşte şi echipamentul de protecţie necesar (antifurt, cască de protecţie, genunchiere, mănuşi). Pentru studenţi, şomeri şi pensionari, tarifele sunt reduse la jumătate. După închiriere bicicletele pot fi returnate în oricare dintre centrele Cicloteque deschise.

:: citește mai multe din Comunicatul de Presă

:: vezi mai multe fotografii pe Facebook