Un tramvai numit consecință

scris de Cicloteque pe 15-03-2013 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , , , , , , ,

Pistelor de biciclete din București le este destinat să nu atingă carosabilul. Cel puțin așa reiese din declarațiile Primarului General al capitalei. După experiența neplăcută a poziționării pistelor pe trotuar şi impracticabilitatea lor testată de biciclişti, noua retrasare pare o idee   absurdă.

Photo Collage

De ce locul bicicletelor este pe şosea şi nu pe trotuar?

  • când creşte prezenţa bicicliştilor în trafic, scade raportul dintre numărul de accidente si numărul de utilizatori (afirmaţie bazată pe studii de planificare urbanistică)
  • în singurele oraşe din România care au benzi pentru biciclete exclusiv pe carosabil, nu s-au înregistrat accidente soldate cu victime. Practic, traficul bicicletelor pe şosea devine mai fluid şi mai sigur pentru biciclişti vs. pietoni!
  • datorită diferenţierii de viteză între biciclişti şi pietoni, dublu faţă de cel dintre biciclişti şi autoturisme, impactul biciclişti-pietoni este cu mult mai grav şi mai probabil decât acela dintre biciclişti-autoturisme. (studiu OCST Rhein Erft Gemania)

mars_biciclist_bucurestiConsecinţe:

  • riscul de accidente pe trotuar este mult mai ridicat
  • descurajarea bicicliştilor şi mersului cu bicicleta în oraş
  • poluare mult mai ridicată, în condiţiile în care nu se poate circula cu bicicleta pe şosea – alternativa rămânând doar mijloacele de transport motorizate
  • blocarea traficului pietonal la ore de vârf şi aglomerarea trotuarelor
  • sănătatea cetăţenilor e pusă în pericol de impactul noxelor şi gazelor de eşapament (numărul celor care mor din cauza poluării provocate de traficul rutier este mai mare decât al celor care mor în accidente de circulaţie)

Când exacerbata problematică a alegerii se pune în termenii unei morţi lente şi sigure a cetăţenilor prin poluare, versus presupusele accidente fatale, cine e dispus să se joace de-a riscul? În aşteptarea răspunsului, haideţi să schimbăm puţin provocarea: pistele de biciclete pe şosea sunt alternativa reală a bunei circulaţii şi sănătăţi din orice capitală europeană. Pariaţi pe un viitor mai puţin înnăbuşitor?

 

 

 

Vrei pasaj pietonal la Romană și mai multe mașini în traficul bucureștean?

scris de Cicloteque pe 05-03-2013 în Advocacy etichetat cu , , , , , ,

Te invităm alături de Centrul de Resurse pentru participare publica și ActiveWatch, să-ți spui părerea cu privire la inițiativa Primăriei Generale de a face un pasaj în zona Pieței Romane pentru facilitarea tranzitului mașinilor.

Miercuri, 6 martie, de la ora 12:00, la sediul PMB din Splaiul Independenței, nr. 291-293, va avea loc o dezbatere publică pe marginea proiectului! Dezbaterea este organizată de Primărie la solicitarea organizațiilor neguvernamentale.

Primăria Generală promovează un proiect prin care circulația pietonilor în zona Pieței Romane să se facă sub nivelul trotuarului. Problema la care această soluție ar trebui să raspundă este circulația intensă din zonă. Considerăm că, astfel, pietonii sunt invitați să facă loc mașinilor, să devină invizibili

La nivel comunitar, ierharhia priorităților în ceea ce privește gestionarea spațiului public este: 1. pieton (80% din bucureșteni sunt pietoni!), 2. biciclist, 3. transport în comun și 4. transport personal.

:: citește documentația proiectului propus de Primărie aici.

Având în vedere că acest proiect va avea un impact major asupra centrului capitalei, CeRe și Active Watch încurajează pe toți cei interesați să ia parte la dezbatere și să-și exprime punctul de vedere.

Vino miercuri dacă vrei să ai un cuvânt de spus ca cetățean al capitalei!

:: via maimultverde.ro/blog

Mergi cu bicicleta? Participă la recensământul bicicliștilor!

scris de Cicloteque pe 11-02-2013 în Advocacy, Biciclişti, Comunitate, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

-2E timpul să aflăm câți bicicliști și bicicliste sunt în România. Câți bicicliști suntem? este întrebarea din spatele proiectului care vrea să ofere o cifră reprezentativă și cu valoare reală a numărului de bicicliști autohtoni.

Te numeri printre ei? Atunci e important să intri pe www.catibiciclistisuntem.ro și să completezi în maximum 5 minute chestionarul biciclistului urban. Indiferent că pedalezi zilnic sau ocazional, că deții propria bicicletă sau te plimbi cu cele de la centrele de închiriat sau prieteni, te invităm să îți înscrii efortul cu pedale pe site!

  • De ce vrem să răspundem la întrebarea ”Câți bicicliști suntem?”

Pentru că nicio autoritate dintre cele avizate nu o face… Pentru că e important să știm câți suntem ca să ne putem obține și apăra drepturile de mobilitate în traficul rutier, garantate prin lege. Nu în ultimul rând, pentru că bicicliștii pot crea un viitor mai sănătos împreună, fără poluare, aglomerație și claxoane, sau oameni stresați de deplasare.

În România nu există nici un fel de statistică referitoare la numărul de bicicliști înregistrați la nivel urban. Iar asta ne face vulnerabili în fața nepăsării autorităților. Un recensământ al bicicliștilor ne poate face mai vizibili pentru toți cei din jur.

  • Efecte negative ale lipsei recensământului bicicliștilor

-1Lipsa unor cifre oficiale și concrete referitoare la numărul bicicliștilor din orașele din România este principalul motiv pentru care investițiile în infrastructuri adecvate ( piste de biciclete pe șosea, rasteluri, semafoare etc.)  întârzie să se producă. Institutul Național de Statistică nu deține nici un fel de cifre oficiale referitoare la câți folosim bicicleta ca mijloc alternativ de transport în mediul urban. “O trecem (n.r. problema lipsei unor date statistice) pe ordinea de zi la următoarea ședință. Sperăm să se rezolve”, ne spune Ileana Stroia, de la biroul de statistică al INS.

Această lacună de contabilitate este adesea folosită ca pretext de reprezentanți ai administrației publice pentru a justifica lipsa investițiilor în infrastructură pentru bicicliști. Reamintim cazurile declarațiilor lui Carmen Dincă, purtător de cuvânt al Administrației Străzilor, sau primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

  • Efecte pozitive ale participării tale la recensământ

Prin intermediul platformei catibiciclistisuntem.ro, intenționăm să realizăm un recensământ cât mai fidel al bicicliștilor din marile orașe ale României. Disponibilitatea unor cifre statistice concrete este de folos atât municipalităților pentru a dezvolta infrastructuri ce țin cont de această realitate socială, cât și grupurilor de lobby care pot opera cu date palpabile atunci când solicită celor dintâi drepturi mai multe pentru bicicliști. Nu în ultimul rând, cifrele acestui recensământ sunt de folos fiecărui biciclist ca răspuns atunci când are sentimentul că este perceput și tratat ca un personaj exotic în traficul urban.
Click here
Recensământul online al bicicliștilor de pe www.catibiciclistisuntem.ro este o inițiativă Portocala Mecanică, cu sprijinul Cicloteque, Tribul, Bița Color, CBB, Bate Șaua să Priceapă Iapa, FreeRider, DirtBike, SKirt Bike, Kite Bike, TOTB.ro, Turific!, Cycling Romania, Veloruția, Green Revolution, Pegas, La Vita e Velo.

:: înscrie-te pe catibiciclistisuntem.ro

 

 

 

 

Dezinformări privind Noul Cod Rutier și regulile aplicabile bicicliștilor

scris de Cicloteque pe 21-01-2013 în Advocacy, Biciclişti etichetat cu , , , , , , , ,

cicloteque adfel cod rutier”In 19 ianuarie 2013 au intrat in vigoare o serie de modificari ale legislatiei rutiere, dar au fost prezentate adesea foarte distorsionat in mass-media si pe diverse site-uri de Internet. Printre altele, s-a vehiculat intens informatia ca s-ar fi instituit diverse obligatii si sanctiuni pentru biciclisti, desi in realitate regulile aplicabile acestora nu au suferit absolut nicio modificare! Astfel, prin Legea 203 / 2012 publicata in Monitorul Oficial nr. 760 din 12 noiembrie 2012, s-au adus, cu efect juridic in 19.01.2013, cateva modificari si completari la Ordonanta de Urgenta nr. 192 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice, numita adesea si “Codul Rutier” – termen neoficial, folosit insa mult in presa si in randurile publicului, nefiind nicidecum adoptat insa vreun “nou cod rutier”.

Modificarile vizeaza insa numai cateva teme, ca de exemplu permisele de conducere si regimul mopedelor (acestea nemaifiind asimilate bicicletelor in nicio privinta, ci fiind considerate autovehicule, si prin urmare nemaiavand drept legal de acces pe pistele de biciclete), niciuna insa legata specific de biciclete.
Citește tot ››

Înscrie un proiect biciclist vizionar și prezintă-l în iunie la Viena!

scris de Cicloteque pe 15-01-2013 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate etichetat cu , , , ,

 

Cycling-Visionaries

Toți cei care lucrează la proiecte de promovare a bicicletei ca mijloc de transport urban alternativ au șansa să câștige notorietate și să participe la conferința Velo City 2013 din 11-14 iunie la Viena dacă înscriu idei originale la Cycling Visionary Awards.

Programul Cycling Visionary Awards susține tinerii din diferite regiuni și culturi ale lumii la popularizarea și inovarea mobilității urbane prin intermediul pedalatului bicicletei.

 

Categoriile la care pot fi înscrise proiectele sunt:

  • Proiecte sociale și Advocacy
  • Cercetare, Știință și Dezvoltare
  • Design, Modă și Echipamente destinate ciclismului urban
  • Artă

Câștigătorii au ocazia să participe gratuit la prestigioasa conferință dedicată bicicliștilor și mobilității urbane, Velo City. Își vor prezenta ideile și proiectele vizionare, vor întâlni lideri ai comunității globale a bicicliștilor și vor cunoaște îndeaproape mediul decizional european preocupat de mobilitatea sustenabilă.

Cycling Visionary Awards va premia peste 20 de idei și proiecte înscrise în program. Termenul limită de înscriere a proiectelor bicicliste vizionare este 31 martie 2013.

:: înscrie-te aici

 

 

Banda bicicliștilor bucureșteni și-a motivat existența pe două roți cu multă pasiune!

scris de Cicloteque pe 30-10-2012 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Masa critică, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque etichetat cu , , , , , ,

1200 de bicicliști care folosesc frecvent bicicleta ca mijloc de transport alternativ în capitală au arătat că nu mai pot fi ignorați. Nu au făcut-o neapărat din ambiție, cu tendențiozitate sau încrâncenare, în ciuda mesajelor tranșante, a bannerelor și afișelor care au fost defilate în spiritul ironiei și reflexivității. Situația reală depășește cu siguranță limita toleranței celor mai buni dintre  ‘samaritenii’ pedalatori…

Marșul ”Existăm și-o să avem bandă” a fost unul cât se poate de firesc pentru cât de mult a evoluat în ultimii ani cultura bicicletei în România și în București, în raport invers proporțional cu rezultatele autorităților de a crea o infrastructură decentă și civilizată pentru această categorie de participanți în trafic. O categorie care nu ridică amprenta poluării la cote alarmante pentru un oraș european, care nu riscă atât de multe accidente mortale și care, culmea pentru conducătorii auto, devine mai eficientă temporal și spațial în peisajul deplasării urbane.

Acești oameni minunați și bicicletele lor s-au regăsit deseori împiedicați de a se manifesta liber din cauza metehnelor locale: dezinteresul, nepăsarea, corupția, bădărănia, lucrul făcut de dragul facerii – vezi cazul pistelor de biciclete – și lista poate deveni mult mai lungă. De ce au ales să se expună, să se lupte pentru picătura din ocean, să spere într-un viitor normal și tolerant AICI?

Răspunsurile sunt diferite de percepția fiecăruia dintre noi, condiționată probabil de factori culturali și de subiectivism. E oare adevărat că nebunia sau credința unei minorități poate schimba efectul (de turmă?) majoritar? Ceea ce s-a observat cu certitudine în timpul marșului este că unitatea bicicliștilor prin diversitatea înfățișării și preocupărilor lor poate și va aduce schimbări orașului în care cu toții trăim. Fiți cu ochii pe noi, EXISTĂM!

*Cicloteque s-a alăturat inițiatorilor marșului Existăm și-o să avem bandă și a oferit gratuit biciclete pentru cei care au dorit să participe pe două roți la eveniment. Rețeaua Cicloteque face parte din susținătorii Comunității Bicicliștilor din București din 2011.

 

 

Scoatem artileria biciclistă grea la marș prin capitală!

scris de Cicloteque pe 22-10-2012 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Masa critică, Prin oraş, Reţeaua Cicloteque, Unde pedalăm etichetat cu , , , ,

Existăm și-o să avem bandă! e strigătul de luptă a bicicliștilor bucureșteni și din țară care vor să obțină condiții prielnice și civilizate de circulație în trafic.

Comunitatea Bicicliștilor din București , din care face parte ca susținător activ și Cicloteque, a strâns într-un glas nemulțumirile, dar și speranțele realiste ale unui viitor biciclist mai bun într-o capitală europeană.

Timp de trei ore sâmbătă, 27 octombrie, între orele 10:30 – 13:00, bicicliștii vor protesta împotriva infrastructurii velo defectuoase din capitală, care nu permite ca mersul pe bicicletă să devină o alternativă viabilă și durabilă de transport alternativ.

Marșul reclamă ineficiența a 100 de kilometri de piste amplasate pe trotuare și declarate ilegale de către Brigada Rutieră București.

Traseul va include câteva artere importante ce conectează Piața Constituției de Piața Unirii – Piața Alba Iulia (punctul de plecare) – Piața Muncii – Piața Victoriei – Parcul Izvor (finish), participanții își propun să arate că locul bicicletei e pe carosabil și că bicicliștii bucureșteni merită un sistem de căi de acces gândit după standarde europene.
Cicloteque vă va ține la curent cu evenimentele, dar cel mai indicat este să veniți la centrele din Rețea dacă nu aveți o bicicletă sau să participați cu propriile două roți! Este unul dintre cele mai importante evenimente organizate de bicicliști pentru drepturile celor care iubesc mersul pe bicicletă. Vă așteptăm cu drag!

Ce alegi? Drumuri verzi ca-n Copenhaga sau negre ca-n Bucureşti ? (l)

scris de Cicloteque pe 20-09-2012 în Advocacy, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Reţeaua Cicloteque, VOCA etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Text scris de Marian Ivan, membu fondator al Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ în Romania – OPTAR – și participant în cadrul programului Volunteers of Cycling Academy (VOCA) de la Copenhaga alături de Cicloteque!

 Dacă rogi membrii unui grup de biciclişti urbani să asocieze cuvintele “oraş” şi “bicicletă”, Copenhaga şi Amsterdam vor fi imaginile care le vor veni cel mai des în minte. De aceea, când am primit oferta celor de la MaiMultVerde (prin Cicloteque) să merg în Copenhaga, răspunsul era previzibil.

Oferta suna cam aşa: zburam împreună cu Florin Ştiucă (Cicloteque) spre Copenhaga unde aveam să participăm la Conferinta VOCA (Volunteers of Cycling Academy) ce urma să se desfăşoare în perioada 23-26 august 2012.

Gândul că aveam să vizitez oraşul despre care ştiam că are o infrastructură impecabilă pentru biciclişti m-a făcut să-mi înving teama de a călători cu avionul.

Aşa că pe 22 august, aprope de miezul nopţii, aterizam în Copenhaga. Mi-au trebuit vreo două zile să înţeleg…

Să vă explic…

În prima zi, fiecare echipă (a celor 10 ţări participante) a prezentat materialele pregătite. Tema întâlnirii era: “Bune practici, rele practici”- Good/Bad Practices. Mai e nevoie să precizez că era vorba despre modul în care autorităţile din ţările respective stimulau sau descurajau mersul pe bicicletă ?

Am remarcat că toţi participanţii vorbeau în prezentările lor despre colaborarea dintre politicieni şi cetăţeni în scopul îmbunătăţirii vieţii în mediul urban. Se punea accent pe scăderea poluării, pe creşterea mobilităţii urbane, pe scăderea traficului auto, pe creşterea siguranţei participanţilor vulnerabili din trafic…

Da, cunoşteam toate aceste lucruri. Avem şi noi o Strategie Națională care are aceleaşi obiective. Mi-am dat seama că specialiştii din România, fie că lucrează în administraţie (parte din Consiliul Interministerial care a conceput Strategia), fie că activează în diverse ONG uri, sunt bine pregătiţi şi informaţi.

Însă la ce este bună munca unor specialişti dacă politicienii români o ignoră ?
Pe cine reprezintă politicienii români când iau decizii contrare intereselor şi voinţei cetăţenilor ?

Nu… La Copenhaga n-am avut cum să prezentăm un ghid de “bune practici”. Am vorbit despre Sibiu, am amintit despre Braşov… Râmnicu-Vâlcea… Dar ce puteam spune “de bine” despre infrastructura pentru biciclişti din Bucureşti ?

Mi-a rămas întipărit în minte momentul în care, la sfârşitul prezentării, Florin a anunţat:
“… şi acum, fotografii din Bucureşti.”

Cu toate că prezentările urmau să fie distribuite între participanţi, oamenii n-au avut răbdare. Au pus mâna pe telefoane, aparate foto, camere video şi s-au pregătit să imortalizeze ceea ce bănuiau că va fi “momentul zilei”. Iar imaginile din Bucureşti nu i-au dezamăgit.

 

Politicienii din România nu se implică în susţinerea şi promovarea bicicletei ? Cetăţenii au fost informati despre costurile pistelor ? Ce au făcut politicienii şi edilii din Bucureşti după ce pistele periculoase au început să fie desfiinţate ?

Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde politicienilor le pasă de cetăţeni.
Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde cetăţenii se interesează de modul în care politicienii administrează bugetele oraşelor. Sunt întrebările unor oameni care trăiesc în ţări unde politicienii au onoare.

A doua zi am vizitat Copenhaga. Trebuia să vedem cu ochii noştri infrastructura care a schimbat faţa oraşului.

Trăim în Bucureşti. Modul în care învăţăm să supravieţuim în acest oraş îşi pune amprenta asupra noastră. De exemplu, realizarea pistelor pe trotuarele din Bucureşti a favorizat apariţia categoriei de biciclişti care cred că este normal să pedalezi pe trotuare. Mai grav este ca şi unii şoferi cred asta, cu toate că ei ar trebui să cunoască prevederile Codului Rutier: bicicliştilor le este interzis să circule pe trotuare.
Trăim în oraşul în care autorităţile afirmă că “ (…) dacă mutăm şi bicicliştii pe carosabil o să iasă măcel”.
Eehhh… dintr-un astfel de oraş veneam eu. Iar acum pedalăm în Copenhaga.

Pentru că ştiam că cei mai mulţi dintre locuitorii din Copenhaga aleg să se deplaseze cu bicicleta, m-am gândit că ei se deplaseaza în viteză. Nu.

În Copenhaga oamenii se deplasează cu bicicleta ca şi cum ar merge la plimbare. Şi totuşi, de ce nu aleg să se deplaseaze cu maşina, având în vedere că străzile sunt goale?

Am pedalat… am întrebat… am privit…
Şi am înţeles.

Copenhaga este dată deseori ca exemplu pentru infrastructura pentru biciclişti bine pusă la punct. Dacă o să vă spună cineva “da, dar Bucureştiul nu e pregătit pentru piste pentru biciclişti”, înainte de a-l pocni, întrebaţi-l dacă ştie despre ce vorbeşte.

Trebuie explicat că niciun oraş din lume nu a fost construit special pentru traficul bicicliştilor, al autoturismelor sau… al trăsurilor. Dar fiecare oraş a avut edili care au identificat problemele urbei şi au aplicat măsuri în scopul îmbunătăţirii vieţii oamenilor.
Una dintre problemele cu care s-au confruntat secolul trecut toate marile metropole a fost congestia datorată creşterii traficului auto. Unele oraşe au întâmpinat această problemă în anii ’60… altele în ’70…Odată identificată problema, în încercarea de a se fluidiza traficul, prima dată s-au lărgit şoselele, s-au construit noi străzi, s-au făcut autostrăzi suspendate.

Şi pe moment… a funcţionat.

Însă, în scurt timp congestiile au reapărut. Şi atunci urbaniştii s-au luat cu mâinile de cap: făcuseră cea mai mare prostie. Şi-au dat seama că prin lărgirea străzilor au încurajat traficul auto. Aşa se face că numărul maşinilor în oraşe a crescut.

De atunci, în şcolile de urbanism, inclusiv în cele din România, se explică elevilor lecţia învăţată în urma greşelilor din trecut:

 

  • Dacă într-un oraş construieşti noi străzi deschise traficului auto, atunci numărul maşinilor va creşte.
  • Dacă într-un oraş vei face mai multe străzi pietonale, atunci traficul pietonal va creşte.
  • Dacă într-un oraş vei dezvolta infrastructură viabilă pentru biciclişti, atunci numărul bicicliştilor va creşte.

Nu este un secret. Este abecedarul urbaniştilor. E simplu, nu ?

Edilii din Copenhaga au aplicat aceste reguli simple iar astăzi culeg roadele: au străzi pline de oameni sănătoşi, zâmbitori, care trăiesc într-un mediu cu foarte puţină poluare.

Nu sunt vorbe aruncate în vânt… Potrivit unui sondaj din 2007, Copenhaga este capitala celor mai fericiţi oameni din Europa. Iar în competiţia pentru desemnarea Capitalei Verzi Europene pentru anul 2014 câştigătoare a fost desemnată Copenhaga.
O fi… din întâmplare ? Nu ! Nu e o întâmplare.

De aceea, locuitorii din Copenhaga s-au săturat de turiştii care se minunează de numărul mare de oameni care folosesc bicicleta.

Nu este un sport… Nu este “cultura”… Noi doar pedalăm. Asta ne-a spus un locuitor din Copenhaga de la care voiam să aflăm “secretul” oraşului unde peste jumatate din populaţie merge zilnic cu bicicleta.

În Copenhaga, toate străzile principale sunt prevăzute cu piste pentru biciclişti. Însă politicienii au vrut mai mult. Aşa au apărut în oraş “drumurile verzi” pentru biciclişti şi pietoni.

Deplasarea pe aceste rute îndeamnă oamenii să folosească bicicleta zilnic deoarece pot traversa oraşul mult mai repede decât cu maşina. Acest lucru este posibil deoarece “drumurile verzi” se intersectează foarte puţin cu traficul auto.

În plus, “drumurile verzi” sunt adevărate scurtături între cartiere. Dacă într-un oraş vei dezvolta infrastructură viabilă pentru biciclişti, atunci nuăarul bicicliştilor va creşte.
Acesta este “secretul” oraşului Copenhaga.

În Bucureşti, ca o replică la “drumurile verzi” din Copenhaga, edilii pregătesc “Drumul negru al Bucureştiului”. Este vorba de acel drum expres care urmează să crească traficul auto din Bucureşti (Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel -A1). Vă vine să credeţi că Primarul Municipiului Bucureşti, spijinit de o parte a Consiliul General al Municipiului Bucureşti, promovează un proiect de creştere a traficului auto într-un oraş paralizat de… traficul auto ?

Dacă într-un oraş construieşti noi străzi deschise traficului auto, atunci numărul maşinilor va creşte.
Însă oamenii de pe stradă nu sunt urbanişti. De aceea ei pot fi uşor minţiţi. Pentru că nimeni nu le spune că odată cu terminarea drumului expres numărul maşinilor din Bucureşti va creşte. La ce bun “să rezolvăm” congestia de pe Bdul Iuliu Maniu dacă întreg oraşul se va bloca ? Să aibă legatură faptul că proiectul este unul foooooaaaaaarte scump?
Cu mult mai puţini bani se pot lua măsuri care pot decongestiona întreg oraşul. Însă politicienii români nu ascultă cetăţenii. Şi ignoră specialiştii.

Este celebră fotografia care arată cât spaţiu ocupă nişte oameni daca s-ar deplasa cu autoturismele, autobuzul sau cu bicicletele.

Acestea sunt lecţii vechi pe care o lume întreagă le cunoaşte. Şi, spre bucuria mea, chiar şi şoferii sunt conştienţi că în Bucureşti trebuie să se pună accent pe încurajarea transportului alternativ (transportul în comun, cu bicicleta sau pe jos).

Aşadar… când aud pe cineva spunând că “n-o să vedem aşa ceva în Bucureşti”… îl contrazic. Bucureştiul, cu costuri minime, poate să aibă o infrastructură pentru biciclişti mult mai bună decât Copenhaga. Da… asta e ce am înţeles eu după două zile de pedalat prin Copenhaga.

-va urma-

 

Starea Pedalațiunii în orașul românesc

scris de Cicloteque pe 17-09-2012 în Advocacy, Biciclete, Biciclişti, Bike Culture, Comunitate, Unde pedalăm etichetat cu , , , , , , , , , , , , , ,

Starea bicicletei și bicicliștilor din mediul urban românesc, în anul de grație 2012, este analizată de sondajul realizat cu ajutorul Daedalus Millward Brown în luna iunie a.c. Studiul de piață este realizat pe un eșantion mic, dar relevant – 750 de respondenți, femei și bărbați cu vârste între 18-65 de ani.

E tare orășeanul în pedale? 

Se pare că românul urban pedalează destul de mult, pentru că mersul cu bicicleta este menționat ca primul dintre activitățile sportive și de mișcare, cu peste 30% dintre respondenți. Mersul pe bicicletă este preferat altor activități outdoor, precum înotul sau sporturile de echipă cu minge, cât și activității de fitness sau aerobic de la sală. Totuși, un număr de peste 40% susțin că nu practică nicio activitate de mișcare în aer liber sau la sală, ceea ce din punct de vedere al sănătății e puțin îngrijorător. Sfatul nostru: Pedalați, pedalați pedalați!:)

Cum utilizează românii bicicleta?

Un lucru îmbucurător pentru noi, cei de la Cicloteque, este că mersul pe bicicletă tinde să devină nu doar un mijloc de recreere și agrement, ci mijlocul alternativ de deplasare pe două roți prin oraș. Conform studiului, peste 12% folosesc bicicleta ca mijloc de transport zilnic, iar peste 30% folosesc bicicleta pentru transport și agrement. Îi așteptăm și pe bicicliștii de week-end să se alăture celor care se deplasează la muncă sau la cumpărături cu cel mai nepoluant mijloc de transport pe care-l cunoaște omenirea:)

De ce bicicleta?

Încă o dată se adeverește că bicicleta te poartă mai rapid spre destinație când vine vorba de aglomerațiile urbane și veșnicul trafic infernal pe patru roți. Peste 55% dintre românii de la oraș par să se fi prins de asta și nu ezită să calce cu motivație pedalele în locul pedalei de accelerație cu volan. Bravo lor!

A crescut numărul de bicicliști urbani în România?

Conform sondajului, există o evoluție a numărului de bicicliști din orașe, care ajunge undeva la +43.7%, cu mențiunea că în București procentul depășește 60% în opinia respondenților. Asta se reflectă și în închirierile de la centrul Cicloteque, pentru că la finele anului 2011 înregistram peste 25.000 de închirieri și o medie de 2.5 ore per utilizator. Așadar, semne bune pedalatul are!

Cât plătesc românii pentru bicicletă?

Sumele disponibile pentru achiziționarea bicicletelor variază în funcție de buget, dar tendința generală este undeva între 100-300 RON și 500-1000 RON. Alternativa urbană în cazul orașelor dotate cu sisteme de bike-sharing este închirierea bicicletei la diferite prețuri. Cu Cicloteque poți închiria în București și Oradea, iar prețurile le poți vizualiza și alege în secțiunea Tarife!

Ce probleme au bicicliștii și ce mai e de rezolvat pentru buna pedalare a națiunii?

Știm cu toții că mersul pe bicicletă în România e la început – cel puțin ca mijloc de transport nepoluant – și că multe probleme cu care se confruntă bicicliștii în trafic așteaptă de mult să fie rezolvate. Iată ce au identificat participanții la sondaj ca fiind probleme stringente:

  • amenajarea pistelor de biciclete ( peste 92%!!!)- o poveste veche și fără sfârșit concret, cel puțin în ce privește capitala. Despre infrastructura biciclistă am scris multe, vom mai scrie și face lobby și acțiuni de guerrilla alături de comunitatea bicicliștilor bucureșteni. Sfatul nostru: nu vă lăsați ignorați! 🙂
  • amenajarea rastelelor destinate bicicletelor în oraș (parcări)
  • aplicarea amenzilor pentru cei care parchează pe actualele piste de biciclete
  • legislație de protejare a bicicliștilor

Studiul îl puteți citi integral mai jos:

Toți cei care au sugestii, întrebări sau pur și simplu opinii constructive pentru bunul mers al bicicletei în mediul urban românesc, sunt rugați să lase mesaje în comentarii. Împreună vom încerca să analizăm starea pedalațiunii și să rezolvăm pe cât de stă în putere, problemele cu care ne confruntă. Credem că o rețea unită a bicicliștilor din România poate aduce multe beneficii și ajută la promovarea mersului pe două roți.
Să auzim de bine și spor la pedalat în continuare!

 

 

 

 

 

Unde găseşti cele mai bune sisteme de bike-sharing din oraşele europene?

scris de Cicloteque pe 27-07-2012 în Advocacy, Biciclete, Bike Culture, Comunitate etichetat cu , , , , , , , , , , , , , ,

La întrebare a răspuns un studiu recent realizat de Clubul Auto din Germania ( ADAC study 2012 ), care a analizat comparativ sistemele de închirieri de biciclete din patruzeci de oraşe europene. Printre acestea se numără capitalele europene cu tradiţie în ceea ce priveşte cultura mersului pe bicicletă, precum Copenhaga, Berlin, Bruxelles, Viena, Amsterdam, Luxemburg sau Stockholm.

În mod surprinzător, cel mai bun sistem de bike-sharing se găseşte în oraşul Lyon din Franţa şi se numeşte Vélo’v. Bicicletele care pot fi închiriate prin acest sistem în Lyon se găsesc peste tot prin oraş: există 343 de staţii de biciclete  interconectate, iar numărul total al bicicletelor care pot fi închiriate este de 4000! Accesul la închirierea bicicletelor este electronic şi se face pe baza unui card sau abonament. Pentru folosirea bicicletelor pe perioade mai scurte există disponibile bilete la preţuri speciale (5 euro pe durata unei săptămâni).

Lyon face o surpriză plăcută pentru francezi, care au tradiţie în folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ, dar nu mai mult ca popoarele germanice. Pare greu de crezut, dar oraşele care stau cel mai prost la capitolul închirieri de biciclete sunt cele olandeze ( Utrecht, Amsterdam şi Haga). O posibilă explicație este abordarea diferită a bike sharing-ului în Olanda. Sistemul olandez de închirieri este administrat de compania națională de căi ferate și se pare că se adresează unei piețe diferite de cele din alte orașe din Europa.

Alte oraşe cu renume în ce priveşte mersul pe bicicletă, cum ar fi cele nordice (Copenhaga, Aarhus, Stockholm, Oslo), au obţinut calificativul ‘Suficient’ în comparaţie cu ‘Foarte bun’ la Lyon. Niciun oraş din România nu a fost luat în calcul de către studiul germanilor, dar ţări din fostul bloc comunist precum Polonia, Cehia şi Slovenia au primit calificative bune şi acceptabile pentru sistemele de închirieri biciclete dezvoltate în oraşele lor.

:: sursa ECF

:: via bicla.ro